S'emitente radiofònica a difusione regionale "Radiolina" at intervistadu in sas dies coladas a Peppe
Coròngiu, diretore de
Diariulimba, pro su liberu suo chi a reghente est essidu in sas librerias de totu
s'ìsula. Sa gionalista Francesca
Zoccheddu, una de sas primas
"boghes" de sa ràdiu
casteddargia, at pregontadu a s'autore de
"Guvernare cun sa
limba" si
s'òpera sua podiat èssere de agiudu in sa Sardigna de oe pro andare a bia de sa
modernidade. < Deo apo sèmpere pensadu - at respostu Coròngiu- chi
s'ùnica sarvesa pro su sardu est cussa de si ghetare a s'ala de sa
modernidade>.
30/05/2006
Limba Sarda Comuna
Sa LSC agradat a sos Ocitanos
Ines Cavalcanti de sa Chambra d'OC iscriet chi: <Auguri ai sardi per un avvenire sereno e condiviso della loro lingua, buon lavoro al Presidente Soru e complimenti per la sua larghezza di vedute, a dimostrazione che oggi come ieri non tutti i politici vanno messi a bollire nella stessa pentola. Anche oggi c'è chi gioca di rimessa e c'è chi sa investire in un futuro per la sua
terra>.
30/05/2006
Parres lìberos Isperemar chi sa zente no si facat imbrolliare de Chircheddu Tuvone
LSC o campidanesu e
logudoresu? Ma cale
campidanesu, cale
logudoresu? Faveddan de custas duas
"astratziones" comente chi siat abberu
duas limbas unitàrias canno b'at chentuchimbanta campidanesos e chentuchimbanta
"logudoresos" (si non
miza).
Est essidu pagas dies a como in totu sas
librerias,
po
sa
domo
editora
Condaghes,
su libru de Peppe
Corongiu.
"Guvernare cun sa
limba.
Fainas,
ideas, analizos e propostas pro sa política
limbística", est una de sas pagas operas (si non
s'ùnica) chi tratat in sardu de custu
argumentu.
Un'aina de importu pro chie si interessat a sas chistiones de sa limba in Sardigna. In sas pagines de su
libru, s’autore, in unos cantos
sàgios,
torrat, comente espertu e comente
testimòngiu, a subra de sos temas prus de importu de sa politica de sa limba de custos ùrtimos
annos. Est una testimonia de su chi s’est fatu e de su chi chi si podiat
fàghere, de sos sèberos faddidos e de cuddos
pretzisos. Unu siddadu de esperièntzia bonu po programmare su tempus benidore de sa limba sarda.
22/05/2006
Revistas culturales Sa fáina difítzile de insenniare una limba chi no esistit... de totu de Xavier Frias-Conde
In su giassu de sos disterrados sardos in
Ispagna, interventu de
s'istudiosu
galitzianu. Chi no esistit una limba sarda
stándard, su futuru de su sardu at a esser in sos libbros
ebbia, comente un’elementu folclóricu chi at a esistire solo in sos
museos. Spero chi sa LSC siat una realidade chi permitat a totu
cantos, sardos o nono, s’espressare in una limba coerente e prena de
futuru.
Giorgi
Murinu, assessore, aprovat sa detzisione de
Soru.
22/05/2006
Parres lìberos Augurios a sa LSC de Giuanni Dessì
Sa Limba Sarda Comuna no est logudoresa o
campidanesa, est sarda. Chie faghent sa finta de difendere su campidanesu in realidae difendent sos istipendios de sos ufitzios
linguìsticos. <Is piciocheddus de su Centru de sa Sardegna funt meda prus bravus a chistionai in sardu de cussus de is biddas acanta de
casteddu. E tandusu s'unica possibilidadi chi tenint po si ndi pigai su dinai esti de sighì a fai barriera cun una lingua o varianti
campidanesa>.
S’aprovu de sas règulas de sa Limba sarda comuna est unu mamentu de importu mannu pro sa natzione sarda e pro sa limba sua.
18/05/2006
Parres lìberos
Sa Sardigna tzìvica de Mateu Ionta
Sa publicatzione reghente de sa Limba Sarda Comuna at fatu acabare pro como unu limbu de annos medas fatu de brigas e vengas cuadas intro sos muros de domo de una minoria de linguistas mannos acadèmicos e chi non sèmpere sunt resessidos a coordinare is isfortzos insoro punnados a sa realizatzione de unu istandard
comunu.
Su
libru
de
Micheli
Ladu
est
su
de
tres
prus
bèndiu
in
sa
libreria
Fahrenheit
de
via
Basilicata,
serente
a
sa
universidade
de
Lìteras,
in
Casteddu
12/05/2006
Parres lìberos LSC: impitadechela pro totu de Nanni Falconi
Calecunu est timende chi sos iscritores impitent sa Limba Sarda Comuna e lassent pèrdere sa faeddada issoro
biddaresa. Eo creo chi non depimus aere
timore de
custu, ma antzis la depimus animare. Non est solu sa LSC a nde pòdere
balanzare, ma tota sa limba sarda.
Sa comuna de
Livinallongo, provintzia de Belluno, at pregonadu unu Cuncursu natzionale de Poesia pro sas limbas de
minorias.
"Mendrànzé n
poejjia" est abertu a totus sas limbas de minorias italianas
(finas cussa sarda). Si podent imbiare tres poesias cun sa tradutzione italiana a su
costadu. S'assessore a sa cultura Teresa pezzei nos at telefonadu cumbidende galu sos poetas sardos a partetzipare <ognunu in sa variante sua chi preferit> . Diat èssere bellu a participare in medas comente sardos pro una testimonia de bonas relatas e cumcàmbios intre grupos minoritarios
diferentes. Duncas faghimus apellu a sos poetas sardos de imbaiare sas rimas insoro a Livinallongo ammentadesi ca s' iscadentzia est fissada a su 31 de su mese de
Maju.
Custu. Inoghe su
regulamentu.
Apu presentau custa listra de comporas a sa listra Progetu Pauli e ndi anti postu in su progamu po is eletzionis de bidha de su 28 de
Màyu. Po sustenni custas prupostas mi seu postu in sa listra deu
puru.
02/05/2006
Sa die de sa Sardigna Fortza ischidade sardos, ischidade de Peppe Luisi Pala
Infatis est
s'istadu italiota chi a sa Sardigna depet totu cussos miliardos
de
euros... no su
contrariu......immadzina tue chi su chi cussa zente depet a sa
Sardigna...est meda de pius de su P.I.L de sa Grecia...e sa Grecia est
un'istadu
Liberu, Indipendente, tenet rappresentantes suos in su Parlamentu
Europeu, in'ue nois cherimos e no podimos
bistare..
Oe,
die
de
sa
Sardigna,
sa
Regione
at
pubblicadu
sa
de
una
deliberatzione
in
limba
sarda
in
totu
s'istòria
de
s'Autonomia.
Unu
sinnale
forte
chi
lompet
in
custa
die
de
importu
cun
sa
tradutzione
de
sa
deliberatzione
n.16/14
de
su
18/04/2006
supra
s'adotzione
de
sas
normas
de
referèntzia
de
caràtere
isperimentale
pro
sa
limba
sarda
iscrita
in
essida
de
s'Amministratzione
regionale.
