S'emitente radiofònica a difusione regionale "Radiolina" at intervistadu in sas dies coladas a Peppe Coròngiu, diretore de Diariulimba, pro su liberu suo chi a reghente est essidu in sas librerias de totu s'ìsula. Sa gionalista Francesca Zoccheddu, una de sas primas "boghes" de sa ràdiu casteddargia, at pregontadu a s'autore de "Guvernare cun sa limba" si s'òpera sua podiat èssere de agiudu in sa Sardigna de oe pro andare a bia de sa modernidade.
< Deo apo sèmpere pensadu - at respostu Coròngiu- chi s'ùnica sarvesa pro su sardu est cussa de si ghetare a s'ala de sa modernidade, a faeddare de cosas de oe, de sa contemporaneidade. Ca si nono, si abarramus in su connotu de sos mannos nostros, dd'amus a acabbare totus in d'unu museo>.
Ma su sardu oe no est unu istrumentu de disunione de sos sardos?, at sighidu a pregontare sa giornalista.
<Sos sardos depent ischire chi sa limba ddis at a servire a calencuna cosa petzi chi at a èssere motivu de unione e de paghe - at nadu s'autore de su libru editadu dae sa Condaghes de Casteddu - ca sa discuncòrdia in matèria limbìstica est dannargia e faghet male cantu e prus de su disimpreu o de sa mancàntzia de mèdios de trasportu>.
Coròngiu at sighidu in s'arrejonu nende chi in Sardigna ddue at una "diseducatzione" in argumentu de limba chi faghet a tìmere e chi diat tocare de torrare a "alfabetizare" una parte manna de sa populatzione chi, a dolu mannu, no ischit prus it'est sa limba sua e est cumbinta de aberu ca in Sardigna b'at duas o prus limbas. <Su libru meu - at decraradu Coròngiu - est unu suntu de isperièntzias fatas in custos ùrtimos annos iscritu cun unu sardu lèpidu, lisu, craru e fatzile. Est sa chirca de una limba chi podat èssere impreada a beru dae totus. Est una ghia pro cumprèndere carchi cosa de totu sas chistiones cumplicadas de polìtica limbìstica>.
Giuseppe Coròngiu est naschidu in su 1965 in Làconi. Pesadu e fatu mannu in bidda sua s’est laureadu in Casteddu in Lìteras Modernas in su 1990. Est dirigente in ruolu de s’Amministratzione Pubblica, giornalista professionista, autore de trasmissiones televisivas e radiofònicas, iscritore, istudiosu de limbìstica e literadura sarda. At fundadu e diriget su Sotziu Limba Sarda paris cun Diariulimba, una revista digitale de informazione limbìstica.
Dae sèmpere amparat sa limba e s’identidade natzionalitaria e s’est impignadu meda in argumentu de s’impreu de sa limba in campu giuridicu-amministrativu, de unificatzione e ufitzializatzione e de avaloramentu in sos mèdios de comunicazione. At iscritu, e iscriet a supriu, articulos e sàgios po giornales, revistas, publicatziones.
Est rapresentante de sa minoria sarda in su Comitadu po sa Costitutzione de sa Consulta Istatale de sas Minorias Limbìsticas in su Ministèriu de Sos Afares Regionales. Su Ministèriu de sa Giustitzia l’at incarrigadu de traduere in sardu totu su còdighe de s’ordinamentu penitentziàriu.
Pro Radiolina at ideadu, creadu e ghiadu tres trasmissiones de audìtziu mannu: "Is Angelus a su noti", "Intervistas cun s'istòria" e "Undas Lìberas", chi s'est tancada pagu dies a como cun un'intervista a Pàulu Pillonca a subra de su romanzu "Antonandria".
Francesca Zoccheddu at serradu s'arrejonada torrende gratzias a Peppe Coròngiu de dd'àere agiudada faeddende a su nessi una borta in italianu. <Làstima - at nadu riende Coròngiu - s'ant a èssere postos in pidinu sos iscurtadores de Radiolina chi sunt dae sèmpere avesos a m'intèndere a faeddu sardu in buca!!!>.
