At a èssere unu sero malu a ismentigare meda cussu de mercuris 28 de làmpadas coladu in su Forte de sa Maddalena in S’Alighera. Sa limba sarda, pro una die nessi, est intrada in su aposentu bonu de sa literadura turistìcu-cumertziale e no at fatu sa figura de sa “provintziale” o de sa “ruza”. Antzis, su dibàtitu a livellu internatzionale chi s’est intèssidu a indùrriu de su libru essidu como pagu tempus de Pepe Coròngiu (Guvernare cun sa limba, Condaghes, Casteddu) at interessadu unas sessanta-setanta persones acudidas finas dae a tesu pro iscurtare.Sighit ...
 

Comente si regulat su Cunsìgiu Regionale in argumentu de impreu de sa limba sarda? Cun s'artìculu 133 de su regulamentu, aprovadu su 22 de capudanni de s'annu coladu, s'est fatu carchi pitìcu passu a in antis. Cun su comma 1 est istadu reconotu su deretu de impreare cun sa limba italiana cussa sarda puru. Sos artìculos imbenientes peroe paret chi chirchent de istransire su problema reimbiende a una aprovatzione chi at a sighire de un'aterà lege chi non s'ischit peroe cando. Est semperecando una formulatzione transitòria proite si ponet su tèrmine de un annu pro garantire s'esertzitziu efetivu de custu deretu. Amus a bìdere e vigilare, dare cara, portare a càstiu.Sighit ...
 

Bogamus custa rassigna de artìculos dae sa revista "Novas d'Occitania - jornal bilengas occitan-italian" pro cuntzessione gratziosa de Ines Cavalcanti chi nd'est sa autora e chi animat e at animadu batallas e gherras pro sa difesa de custa bella limba de sas baddes piemontesas e finas de cussas frantzesas. Est una còllida de resones e chistiones subra sas limbas chi podent pertocare a totus. Finas a sa limba sarda. In bàsciu fornimus sa tradutzione in italianu fata dae sa revista matessi. Sighit ...
 

A pustis de sa bene resessida presentatzione de Casteddu, b’at a èssere finas Carles Duarte Montserrat, poeta e linguista catalanu famadu, a sa presentada de su libru "Guvernare cun sa limba" e a su dibàtitu subra sas limbas de minoria europeas chi inaugurat s'editzione 2006 de su Festivalguer. Mercuris 28 de làmpadas, a sas 19.00, in su Forte de sa Maddalenetta in S'Alighera, Pepe Coròngiu (autore de su libru), Marco Tedde (sìndigu e S'Alighera), Carlo Sechi (Minoria Saligheresa), Domenico Vassallo (espertu de sa minoria ocitana) ant a faeddare cun Duarte, movende dae s'opera, de minoràntzias, limbàgiu ufitziale-amministrativu e Europa.  Sighit ...
 

Su comitadu consultivu de su Contziliu de s'Europa at adotadu una risolutzione subra s'amparu de sas minorias natzionales in Itàlia e in Islovènia. In custu documentu s'organismu europeu pedit de afortiare sas initziativas pro sentziare sa discriminatzione e sos istereòtipos negativos in sos mèdios massivos chi sighint a fàghere dannu a paritzas minorias. In particulare sa risolutzione tratat de sa minoria islovena in Friuli Venezia Giulia, ma nomenat finas totu sas àteras minorias amparadas dae sa lege 482.  Sighit ...
 

Sa Limba Sarda Comuna est unu istandard e, cumente totus sos istandard, no agradat a gente meda. Custu non ca no est bona sa proposta issa matessi ma ca est implìcitu, essende istandard, chi depet “burrare” unu pagu de totus is variantes (e duncas nessuna proposta, essende istandard, diat a pòdere agradare). Sas crìticas prus mannas sunt bènnidas torra dae sos campidanesos narende chi finas custa borta custa variante est deburrada de su totu favoressende su logudoresu-nugoresu.
Ma est propriu bera custa cosa? Sighit ...
 

Sa cultura sarda in digitale andat in Europa sena ismentigare su sardu. Su portale de sa Regione Sardigna www.sardegnacultura.it est istadu presentadu in sas dies coladas in Brussel dae su presidente de sa Regione Renato Soru chi l’at propostu a sa Cummissione comente contributu de s’ìsula a sa Biblioteca Digitale Europea. “Sardegnacultura” est unu giassu internet pùblicu inue si podet agatare totu sa produtzione, s’istòria, sas òperas de sa cultura sarda in 40.000 ogetos e testos digitalizados e postos in lìnia a grabbu de chiesisiat si chergiat collegare e lègere. In custu traballu innovativu e democràticu su Guvernu Sardu at antetzipadu a totus, ca pro s’Unione Europea sos tempos disinnados pro sa partèntzia de sa Biblioteca fiant cussos de su 2007, o massimu 2008.  Sighit ...
 

Su sòtziu Tenores Sardigna, su comune de Ollolai, su coordinamentu Pastores Sardos aparitzant s'atòbiu Tenores Pastores. Sa manifestatzione s'at a fàghere in Ollolai in sas dies 22-23-24-25 de su mese de Làmpadas pro sa festa de Santu Jubanne, patronu de sos pastores. Sa manifestatzione benit fata pro festare su reconnoschimentu dae parte de s'UNESCO de su cantu a tenore cumente patrimòniu intangìbile de s'umanidade. Sighit ...
 

In sas ìsulas Bareares si faghet festa pro ammentare sos chent'annos de sa limba catalana ca in su 1906 aiant aparitzadu su primu cungressu de sa limba. Sa diretzione generale de Polìtica Linguistica cheret ammentare cussas dies de importu mannu e fàghere sos contos de sos resultados otènnidos Sighit ...
 

Non si cumprendet proite sardos meda sunt contras a s'idea de Soru (chi est lege) de tassare sos ricos meres de domos de sas marinas e de navios a subra de unu tzertu tantu de metros. Est una detzisione in lìnia cun s'idea chi sa Sardigna depat èssere soberana e depat imparare a bìvere in cunfromma a sas possibilidades suas.  Sighit ...
 

Mirade, legidores de su giassu, sa gràfica noa. Semus duos annos chi paris cun Micheli Ladu, e sos àteros amigos de sa redatzione, amus mandadu a in antis s'initziativa de Diariulimba. Duos annos càrrigos de traballu, problemas, cuntentesas e disafios sèmpere prus mannos. Dae custu giassu amus tentu impignu meda e dinare nudda (antzis amus gastadu), ca comente s'ischit, galu sas càscias de sos entes pùblicos, e de sos sardos matessi, non sun prontas pro cumprèndere su chi cherimus fàghere nois...  Sighit ...
 

Est unu bellu intzediu su chi est in su cursivu de L’unione Sarda de lunis 15 de maju: a lis bisonzat a sos sardos u nu innu natzionale comente inditant sos catalanos in s’istatudu cun s’innu Els segadors? Hymnu sardu nationale de G. Gonella pro sa musica e cun sas paraulas de V. Angius, 1844 (Cunservet deus su re...), o s’innu de su patriotu sardu contras a sos feudatarios, (Procurade ‘e moderare... 1794 o 1796) gosos de F. I. Mannu. Unu de custos o unu nou? Fortzis a tenner un’innu diat bisonzare aberu a sos sardos.  Sighit ...
 

Su presidente de su Cussìgiu regionale Giacomo Spissu at retzidu s'ambasciadore palestinesu in Itàlia, Sabri Ateyeh, chi est in Sardigna pro partitzipare a su Forum de su Mediterràneu.  Sighit ...
 

In sa capitale turritana tzerimònia de ammentu pro Papa Giuanne Pàulu II organizada dae sos sòtzios Acuvacamus e S'Iscola sarda. Est sa de duas bias chi enit aparitzada una initziativa de custa casta pro fàghere cumpréndere s'importàntzia de s'impreu de su sardu in sa liturgia e in sos ritos religiosos. Presèntzias medas a sa manifestatzione in sa cale s'est intesu su sonu amajadore de sas launeddas puru.  Sighit ...
 

Una bella esperièntzia a cumone intre sos Liceos italianos e tedescos de Boltzanu “G. Pascoli” e “W. Von der Vogelweide” in nòmene de sa passione pro su cìnema e pro s'unidade garantida da s'arte de sa pellìcula. A sa fine unu sutzessu pro sos organizadores chi ant postu in cuntatu sos giovanos de sas duas comunidades linguìsticas chi istoricamente sunfrint de "incomunicabilidade".  Sighit ...