A pustis de sa bene resessida presentatzione de Casteddu, b’at a èssere finas Carles Duarte Montserrat, poeta e linguista catalanu famadu, a sa presentada de su libru "Guvernare cun sa limba" e a su dibàtitu subra sas limbas de minoria europeas chi inaugurat s'editzione 2006 de su Festivalguer. Mercuris 28 de làmpadas, a sas 19.00, in su Forte de sa Maddalenetta in S'Alighera, Pepe Coròngiu (autore de su libru), Marco Tedde (sìndigu e S'Alighera), Carlo Sechi (Minoria Saligheresa), Domenico Vassallo (espertu de sa minoria ocitana) ant a faeddare cun Duarte, movende dae s'opera, de minoràntzias, limbàgiu ufitziale-amministrativu e Europa. 

Est pretzisu o no a guvernare sa chistione de sa limba? Sa pregunta podet pàrrere pagu giuativa, ma est abbarrada pro tempus meda presente, pustis chi l’at fata Umberto Cocco, in su dibàtitu chi at sighidu sa presentada de su libru de Pepe Coròngiu su 23 de làmpadas coladu in Casteddu. In sa sa sala de sa biblioteca de su Ex Ma (belle prena nostames una die de calura forte e de manifestatziones sìmiles cuncomitantes), “Guvernare cun sa limba” at balangiadu s’atentu de prus de una chentina de persones interessadas a cumprèndere sos segretos de sa fatiga de Coròngiu. Cocco, capu de s’ufìtziu imprenta de sa Regione Sardigna, at fatu una legidura crìtica de sos sàgios editos dae Condaghes traghende sas chistiones chi podiant pàrrere prus personales a una medida prus polìtica. 

In antis de issu, Anna Cristina Serra, poetissa tzerriada a relatare, aiat giadu una bisione personale de s’òpera de Pepe Coròngiu. Pro s’autora de “Follas”, s’iscritore lacunesu, mancari a craru chirchet de istransire custu fatu, amustrat de èssere prus de una bia unu poeta in sos sèberos istilìsticos e in is dèdicas. <Custu est unu libru perigulosu e beridadosu – at nadu s’artista de Santu Asili de Monte – ca fulliat a terra ideas giai assetiadas e frimmas dae tempus meda e custringhet sa gente a mudare sentidu cara a s’identidade e a chistiones medas in argumentu polìticu e linguìsticu>. 

Frantziscu Cheratzu, rapresentante de sa domo editora Condaghes, at nadu chi a carchi manera custu volùmene est istòricu proite faeddat de temas importantes chi sunt torrados de atualidade cun sa publicatzione de sas normas de sa Limba Sarda Comuna. <S’autore torrat a segus e contat su chi est capitadu in custos ùrtimos annos – at sighidu Cheratzu – comente espertu e comente testimòngiu ca est istadu finas unu protagonista de sos avenimentos>. 

S’autore at torradu gràtzias a sos relatores, a s’editore e a totus sos amigos chi non che l’ant lassadu a sa sola in una die importante. <Mi creo chi a iscrìere in sardu de polìtica e de sagìstica siat unu disafiu pro amustrare cantu custa limba podet èssere impreada in sa modernidade. Non solu est pretzisu a guvernare sa chistione de sa limba ma est de òbrigu, proite sinono guvernant àteras limbas e àteros poderes chi non cherent bene a s’identidade de sa Sardigna. Su chi at fatu prus dannu a sa limba nostra est su mitu de arcaicidade cunservadora e sa diseducatzione linguìstica chi est sighida a s’unificatzione de su Regnu de Itàlia a pustis de su 1861>. 

A bisu de Màrio Carboni, intervènnidu a su dibàtitu, su libru no est ne tècnicu ne burocràticu ca est imbetzes “polìticu” proite ammentat a totus sa netzessidade de traballare pro sa limba cando <finas in sas universidades sardas sos linguìstas si nde frigant de sa limba, foras de carchi musca bianca>. 

Micheli Ladu, de su Sòtziu Limba Sarda chi at organizadu sa presentada, at sutalineadu chi <…sos analizos chi sunt in intro de cust’òpera non pertocant a su passadu ebbia, ma finas a su tempus benidore de sa limba e de sa Sardigna…>. 

Pro Giovanna Cerina, cunsìgiera regionale de Progetto Sardegna, sa chistione de sa limba sarda comuna andat sighida cun echilìbriu e tutelende totus sas bariedades de su sardu. Mariano Contu, consigieri regionale de Forza Italia, at arregodadu sos traballos de Coròngiu in sa provìntzia de Casteddu e s’est naradu onoradu de àere traballadu cun issu. 

Pro ùrtimu s’interventu de unu pitzocheddu galitzianu chi, sende titulare de una bussa Erasmus in Casteddu, est capitadu a sa manifestatzione e at chèrfidu faeddare ca sos discursos li ammentaiant cussos de sa terra sua. <In domo, a mie m’ant faeddadu in ispannolu –at atrogadu – ma apo pòtzidu imparare su galitzianu in iscola inue si insingiaiat unu modellu istandard. So cuntentu mannu como de èssere capassu de lu faeddare cando m’agradat, nostames sos peccos de mamma e babbu>. Una resposta dereta a chie galu no at cumpresu s’importàntzia de tènnere unu modellu de limba de riferimentu. E unu ebbia, ca, finas in Galìtzia, sos dialetos e bariedades sunt paritzos.