Consìgiamus a chie s'interessat de limba sarda de lèghere custu libru "Lingue d'Europa" de Fiorenzo Toso (editore Baldini e Castoldi) chi at tentu logu nòdidu in is leturas nostras de istiu. Pro cumprèndere bene sa chistione de sa limba sarda non tocat de pessare chi pertochet a su campu de su folclore, o de s'etnologia o de s'antropologia. Antzis, non b'at una terra in Europa chi non si cunfrontet cun sos problemas de is diversidades linguìsticas e de is minorias ètnicas, religiosas, culturales.  Sighit ...
 

Sa Sardigna est cuntierrende cun s’istadu pro su tèrmine “Soberania” de pònnere o nono in s’Istatutu. Sa chistione de sas “intradas” fiscales (unu dèpidu istòricu de Roma cara a Casteddu de belle 5 miliardos de èuros) est isterrida. Sende criticadas dae su podere regionale, mai comente como sas bases militares istràngias - italianas e americanas - sunt istadas crisadas dae sos sardos. Su Guvernu Regionale at tentu su coràgiu de propònnere sa tassa “suntuària” (gasi ddi naramus nois ma is giornales italianistas dda mutint “sul lusso”) e sa Limba Sarda Comuna, istandard ùnicu ufitziale adotadu pro is atos ufitziales in essida. Sighit ...
 

S’Istrumpa, s’antiga luta de sa Sardigna, e sos gherradores sardos sunt torrados a s’atobiare cun is àteras natziones de su continente europeu in sa manifestatzione “Juntos” in Biddamanna. Apustis de su campionadu europeu fatu in Ollolai in su 2003 contra Iscotzesos, Inglesos, Gallesos, Brètones, Castillanos, Austrìacos e Olandesos, sos gherradores istranzos de Iscòtzia e de Inghilterra ant chèrfidu torra gherrare sa Back Hold, s’istrumpa issoro, contra sos sardos in un’atobiu de amistade, alligria e festa. Sighit ...
 

Ateras tres cantzones de Pinuccio Canu subra temas de importu polìticu tzivile chi resumimus in custas batorinas: <Su ‘e dare l’amus dadu/ Dae semper custa terra/ est leada che teracca/ ma sa zente no est macca/ e pesende est unu fogu./ Ant toscadu custu logu/ cun petròliu e benzinas:
andent tottu in meighinas/ sos ‘alanzos incunzados! / Nos ant tottu coglionados/ cun s’isettu ‘e su progressu:/ su trabàgliu s’est arressu/ e abbarrat tribbulia.
..>  Sighit ...
 

Su sutzessu de su libru "Bunker, publicadu su mese de nadale coladu dae sa Ripartizione Patrimonio de sa Provìntzia de Bolzano at superadu ogni isetu e at a èssere publicadu deretu finas in sa segunda editzione. Josef Urthaler, diretore della Ripartizione Patrimonio e autore del libro con Christina Niederkofler e Andrea Pozza, si sentit cuntentu mannu de custu audìtziu e pro su prèmiu internatzionale "Type Director Club" chi at balangiadu dae una giuria de New York pro sa gràfica coidadosa meda.Sighit ...
 

Salude a 'os amicos de Sòtziulimbasarda, su Sociu "Roberto Mulas" de Orthullè comùnicat ca sàbadu, su 12 de Austu, in Orthullè s'at a jocae sa 'e noe editzione de su Campionau sardu de sa murra, inue pican parte (in generale) 64 coppias dae totu sa Sardinna, kin un pùbricu de casi 2500 personas.Sighit ...
 

"Occitania. Un’idea senza confini" est unu libru fatu dae su Espaci Occitan e Radio 3 Rai cun s'agiudu de sa Fundatzione Càscia De Aorru de Torinu. S'òpera est dedicada in totu a sa minoria otzitana e nd'est su resurtadu de unas cantas intervistas fatas dae Enrico Lantelme, Alberto Gedda e Gianni Galli pro s'omòninu programma radiufònicu ghiadu dae Ermanno Anfossi e mandadu in unda in radio 3 rai in s'annu 2004.Sighit ...
 

Una poèsia in battorinas intzitzilighera de Pinucio Canu chi est fintzas una provocatzione pro totu cussos chi ant difesu e sighint a difendère s'industria in Sardigna chi est unu fallimentu sena ispera e sena pausu. S'autore non cheret nàrrere chi est pretzisu a bandidare o fàghere fainas malas, ma chircat de si pònnere in conca e de bogare a craru su pensamentu   Sighit ...
 

Su passadu de sos mannos nostros chi galu tenet dura in sas biddas de sa Sardigna de Mesu. In Làconi s'antiga "Domo de i' de Melone" chistit sos segretos de sa vida de unu tempus cando sa modernidade non aiat galu derutu sos ammentos de sa gente. Sas domos antigas comente custas, a dolu mannu, non si sarvant   Sighit ...
 

Inoghe sa segunda puntada de su libru de Marinella Lorinczi chi proponet una sèmida risulana in intro de sos contulàrios chi ant sèmpere pertocadu sos sardos dae annos e annos a como. A s'incapas pro sa limba aiat cumintzadu Dante Alighieri iscriende in su De vulgari eloquentia chi nois faeddaiamus non su sardu, ma unu paru de istrochidura de su latinu. Nudda peroe cara a pare cun su chi aiat iscritu Cicerone, pro su cale fiamus "mastrucati latrunculi".  Sighit ... Sighit ...
 

A sa limba serbit sa polìtica. Sena polìticos unu planu istratègicu pro torrare animu a su sardu non lompet a logu perunu. Ite bi cheret pro reventire in custa tarea? Prus podere, prus cumbinchimentu, prus pantasia? Finas de custu s’est arrejonadu in Tula (SS) in sa "mesa de arrejonu" chi s'est fata sàpadu 22 de trèulas coladu, organizada pro sa "Festa de sos pòpulos in luta".  Sighit ... Sighit ...