Giuanne Lilliu beneighet a Soru e a sa LSC, criticat s'Universidade e aciocat a sa Crèsia. No at de tzertu cuadu su pensu suo s'archeòlogu-intelletuale de Barùmini, intervistadu dae Pàulu Pillonca in una pàgine intrea de sa Nuova de eris 24 de trèulas. A bisu de Pillonca Lilliu istat bene e nd'est cuntentu meda. Custa cuntentesa s'est ismanniada in custos ùrtimos meses pro sa lìnia polìtica noa chi at leadu sa Regione in matèria de polìtica linguìstica cun s'istandardizatzione de sa Limba sarda comuna e su progetu de formatzione pro insignantes e funtzionàrios regionales. 

<Non b'at duda chi semus andende in antis bene - narat Lilliu a Pillonca - ma mancat galu su passàgiu fundamentale. Pro pòdere bìvere sa limba at bisòngiu de èssere faeddada. Si nde batallat meda, ma si faeddat pagu. Est pretzisu a la faeddare de prus. Sa tutela mèngius est cussa chi lompet dae sa limba bia in buca a sa gente. In custu campu semus galu in farta>. 

Pillonca at preguntadu posca a Lilliu unu pàrrere subra su chi est faghende s'universidade. < Sos ateneos in passadu sunt istados sèmpere contras - contat s'archeòlogu - Como, pro bona sorte non nd'est prus gasi. A sos tempos mios fiat lègia de a beru. Como peroe mi permito de nàrrere chi s'universidade depet fàghere prus e mèngius. Depet intrare a fàghere parte de sa sotziedade. Traballare pro e cun sa sotziedade tzivile. Universidade cheret nàrrere in latinu "de totus", e de totus depet èssere. Finas de su pòpulu sardu. S'Universidade deper èssere de su pòpulu sardu. Est finas pro custu chi non si podet istransire de la faeddare. Iscrìere est importante, e b'at gente meda chi est faghende su dovere suo in cussu fronte, ma su faeddu non si podet sustituire>.

Pillonca intzitzillligat domandende si cussos personàgios de sa sèrie "ne parlo ma non la parlo" timint mescamente chi intrent in su giogu sos faeddadores aberu. Si diat acadire custu, sos faeddadores aparentes e sos chi non resessent a la faeddare diant pèrdere importàntzia. No est gasi? <... So a sa perfeta de acordu cun tegus - respondet su Babbumannu de sos sardos natzionalitàrios - pro cussu est fundamentale chi sa limba siat faeddada e iscrita. Renato Soru est bènnidu duas bias a domo mia e amus faeddadu in sardu e de polìtica linguìstica. So cuntentu chi apat mantesu sas promissas chi m'aiat fatu...> 

Ma si sa Regione est sarva dae s'aciocu de su professore chi at fatu connoschère a totu su mundu sa tziviltade nuraghesa, pro sa Crèsia Lilliu arrejonat a manera diferente. <Est sèmpere prus a tesu dae sa polìtica e dae sa limba - ispricat Lilliu chi no at mai fatu mistèriu de èssere credente - in sos annos colados, su cleru sardu pariat interessadu a su problema, ma posca, a dolu mannu, apo bidu chi non si trataiat de aficu beru e prufundu>. 



resumu a incuru de sa diretzione de diariulimba