Sa Regione traduet
s'Istatutu ispetziale in limba sarda
|
|
Sa Regione traduet s’Istatutu Ispetziale e sa lege pro sa limba sarda e los pubricat in Retze. Cun sa matessi delìbera chi su 18 de aprile 2006 aiat aprovadu sas normas de sa Limba sarda comuna, su guvernu regionale aiat prevìdidu sa tradutzione de s’Istatutu e de sa lege n°26 de su 1997.Sighit
...
|
Dolianova: meledos de literadura limbuda
[de Nicola Cantalupo]
|
|
Galu sa bidda de su Parteolla est amostrende su cabbale suo in contu de literadura sarda cun s'atopu de chenàbura. Ie teniat s'iscriidore Nanni Falconi presentende su libru suu, "Sa Gianna Tancada", èditadu dae Condaghes. In beridade, custu est unu libru chi pagu presentadu bolet, sende chi dd'ant giae ischeddadu comente unu de is mègius libros iscritos in sardu in die de oe.Sighit
...
|
Abas (OR): sinnos de polìtica linguìstica
[de Linu Trudu, sindigu]
|
|
Est giai su de dus annus chi s’Amministratzioni comunali de Abas - gratzias a sa Lei n. 482 de su 15 de nadali 1999 - est trabballendi po chi sa lingua sarda, in bidda nosta ancora bia e sana mancai impreada a strintu po mori de sa diglossia, potzat essi fueddada fintzas me in is logus innui accostumaus a fueddai s’italianu (uffitzius pùbblicus, scolas e sighendi a
nai).Sighit
...
|
Sa Crèsia sarda intre creìngios e superstitzione
[de Micheli Ladu]
|
|
Dae pagas dies ddu at in sa retza, in su giassu de s’Unione Sarda, unu traballu divulgativu in limba chi apo fatu a subra de sa Crèsia sarda e sos creìngios de sa gente. Si faeddat de condaghes, gosos, incuisitzione, dimònios e santos, pregadorias, maghiàrgias, cogas, sùrbiles, istrias e àteru.Sighit
...
|
Frantziscu Màsala, òmine contras
[de Peppe Coròngiu]
|
|
Giai chi semus in Carrasegare, in medas ant detzisu de si che caratzare. Sas campanas a mortu de s’ipocrisia sunt sonende in totu s’ìsula sende chi carchi die como Frantziscu Màsala puru si nch’est andadu. Comente Antonello Satta, Antoni Cossu, Gianfranco Pinna e àteros chi aiant dadu vida a cussa istajone de sos Annos Setanta de su sèculu coladu, de grandu importu pro nois, chi si naraiat
“neosardismu”.Sighit
...
|
Piersandro Pillonca premiadu cun meressimentu mannu
|
|
Su prèmiu Igrèsias de ocannu non podiat andare a una pessone seberada mèngius. Su giornalista de “Sardegna Uno” Pier Sandro Pillonca, at difatis leadu carchi die a como, in sa tzitade surcitana, unu de sos reconnoschimentos prus de importu de s’ìsula pro s’atividade giornalìstica sua de custos ùrtimos annos.Sighit
...
|
Lunamatrona: semenare oe pro boddire cras
|
|
Giai non si nde biet cada die, de pùbricu comente cussu chi sàpadu 13 mese de nadale at prenadu sa sala comunale de Lunamatrona pro sighire unu dibàtitu subra sa didàtica. Pro more de s’impignu de Caderina Pisanu, maistra aficosa pro sa limba, s’est fatu unu cumbènniu chi isperamus potzas serbire a semenare frutos profetosos in sas campuras illacanadas de su Campidanu ‘e
Mesu. Sighit
...
|
Creschet su Sòtziu paris cun sa polìtica linguìstica
[de Peppe Coròngiu – Presidente]
|
|
In custos ùrtimos annos su Sòtziu Limba Sarda at istèrridu fainas medas pro sa chistione linguìstica. Pro non nàrrere de ite ant fatu comente sìngulas persones sos chi l’ant fundadu e nde faghent parte. Intro custos ordimìngios b’at àpidu una atividade de promotzione pro sensibilizare comunas e entes a intrare in sa delimitatzione de sa minoria linguistica e apèrrere ufìtzios de sa limba sardaSighit
...
|
Adiosu a Giacominu
Zirottu, istudiosu de calidades raras
[de Antonimaria Pala]
|
|
Su chimbe de ghennarzu Giacomino Zirottu nos at lassadu. Est agabada s’ùrtima batalla sua. Cussa, a dolu mannu, tropu pagos tenent sa sorte de la bìnchere. E sa Sardigna at pèrdidu una de sas mentes suas prus lùghidas.Istudiosu de calidade rara s’est distintu dae sende galu piseddu pro sa capatzidade e s’aficu poderosu in s’amore pro sas lìteras, e s’impignu culturale.Sighit
...
|
Confini e confini. Il valore delle isoglosse (a proposito del sardo)
[de Marinella LŐRINCZI]
|
|
Artìculu presentadu in s'atòbiu aparitzadu dae Gianna Marcato (Universidade de Padova) subra "Is làcanas de su dialetu", fatu in Sappada/Plodn (Belluno), su mese de trèulas/argiolas 2000. Essidu in is atos omònimos, a cura de G. Marcato, Padova, Unipress, 2001, pp. 95 - 105.
Sighit
...
|
Limba literària e dignidade
[de Carles Duarte Montserrat]
|
|
Su linguìsta e poeta catalanu intervenit subra sas relatas intre literadura in limba e netzessidade de unu istandard unificadu. Duarte contat chi est cuntentu de bìere comente in Sardigna est faghèndesi tretu, non sena dificurtades, s'idea de leare una limba a modellu intre sos iscritores. Su dibàtitu assimìgiat a cussu chi bi fiat istadu in Catalunya a sa fine de su sèculu XIX. Làstima, paret chi nèrgiat, chi no amus fatu comente faghent sos sardos, chi dognunu iscriet a moda sua e si "imbentat" una limba sua. Ite dignidade tenet gasi sa
limba?Sighit
...
|
Iscola e lege 482: is progetos aprovados
|
|
Su Ministeru de s'Istrutzione Pùblica at fatu connoscher is progetos fatos cun sa lege 482 aprovados a sas iscolas. In totu sunt 192 partzidos gosi: 1 Abruzzo; 4 Basilicata; 17 Calabria; 2 Campania; 71 Friuli Venezia Giulia; 1 Liguria; 4 Molise; 13 Piemonte; 17 Puglia; 46 Sardegna; 1 Sicilia; 1 Valle D'Aosta; 14 Veneto.
Sighit
...
|