Giuanne Lilliu beneighet a Soru e a sa LSC, criticat s'Universidade e aciocat a sa Crèsia. No at de tzertu cuadu su pensu suo s'archeòlogu-intelletuale de Barùmini, intervistadu dae Pàulu Pillonca in una pàgine intrea de sa Nuova de eris 24 de trèulas. A bisu de Pillonca Lilliu istat bene e nd'est cuntentu meda. Custa cuntentesa s'est ismanniada in custos ùrtimos meses pro sa lìnia polìtica noa chi at leadu sa Regione in matèria de polìtica linguìstica cun s'istandardizatzione de sa Limba sarda comuna e su progetu de formatzione pro insignantes e funtzionàrios regionales.  Sighit ...
 

Una tesighedda de su maistràrgiu (master) de ocannu fatu in sa facultade de Literas e Limbas de s'universidade de Casteddu. Argumentu est su traballu chi Antoni Cossu at fatu in sos Annos Otanta subra su lìbru "Mànnigos de memòria". Unu romanzu de sos prus importantes chi tenimus oe in sa literadura in limba sarda.   Sighit ...
 

"Una limba, unu pòpulu" est su tìtulu de sa "mesa de arrejonu" chi s'at a fàghere sàpadu 22 de trèulas in Tula (SS) organizada pro sa "Festa de sos pòpulos in luta". A ora de sas 18.30 in s'auditorium comunale, in ocasione de sa presentada de su libru "Guvernare cun sa limba", ant a faeddare: Joseba Alvarez- responsabile internazionale de sa manca indipendentista basca, Frantziscu Casula, giornalista, iscritore e espertu de cultura sarda, Peppe Coròngiu - giornalista, iscritore natzionalitàriu e espertu de limbàgiu giurìdicu in sardu, Antoni Arca- iscritore e crìticu literàriu saligheresu-catalanu, Frantziscu Cheratzu, editore de “Condaghes”. Totu a incuru de sa libreria Odradek de Tàtari.  Sighit ...
 

Una delegatzione de sìndigos de su Curdistan, in bisita ufitziale in Sardigna, est istada retzida in Aristanis dae su su visupresidente de sa Provìntzia Pierfrancesco Garau e dae s'assessore a sa polìticas sotziales Mario Matta. Sos rapresentantes de sas comunidades curdas sunt a fùrriu in Sardigna pro fàghere a cumprèndere e informare istitutziones e opinione pùblica subra sa chistione de su pòpulu curdu chi galu bivet suta s'opressione de s'istadu turcu. Su Curdistan est una comunidade de chentu miliones de abitantes, chi bivent mescamente de massaria e de pastoriu, ma chi istant in una terra inue b'at giacimentos metalliferos e petroliferos bundantes.   Sighit ...
 

Pinuccio Canu, nàschidu a Buddusò in su 1952, chìmicu de professione, ma sèmpere ligadu a sas raighinas suas de identidade de sa Sardigna de Mesu, nos at imbiadu unu poema suo chi remenat in chistiones tziviles e polìticas. Su poema est retuladu "In s'oru b'at ispera" e s'artista buddusoinu l'at iscritu duos annos como in sos meses "caentes" de sa campagna eletorale pro sas regionales chi posca ant bidu binchidore a Renato Soru. Si torramus a lèghere sas rias de Canu bi agatamus totu s'agenda polìtica de custos ùrtimos duos annos: tzerachias militares, depidu de s'Itàlia pro sa Sardigna, gherra a su tzimentu e pro s'ambiente, cultura, identidade sarda, barones e contes universitàrios contras a sa limba, partidos famidos de iscannos e podere contras a su polìticu "outsider".    Sighit ...
 

Chenàbura, su 14 de trèulas, a ora de sas 17.00, in sa sala de su Cunsìgiu provintziale de Aristanis at a èssere presentadu su libru "Antoni Simon Mossa, dae s'utopia a su progetu", editore Condaghes, contivigiadu dae Fidelicu Francioni e Giuanne Pedru 'e Marras in ocasione de unu seminàriu polìticu organizadu dae su grupu sardista de provìntzia aristanesa de su partidu sardu e dae sa setzione "Mossa". Coordinat: Vincenzo Carlo Monaco.   Sighit ...
 

Cumintzat oe in Diariulimba sa publicatzione de unos cantos artìculos in argumentu de sotziulinguistica e ideologia de sa limba a incuru de sa professora de s'universidade de Casteddu Marinella Lorinczi. At a èssere una faina chi at a durare e chi amus a contivigiare finas collende custos artìculos in una creze de libru eletrònicu chi at a èssere a disponimentu de totus inoghe in su giassu nostru. Est una initziativa chi cunfirmat s'ìndula de sa revista nostra e de su Sòtziu Limba Sarda a su cunfrontu, a su dibàtitu democraticu e a s'oferta a indonu de cuntributos a sa crèschida culturale de chie istimat sa limba sarda e sighit sos traballos nostros.   Sighit ...
 

Su portale Librerie.it at fatu una intervista de bundu a su iscritore bascu Edorta Jimenez. In s'arrejonada, s'artista nàschidu in su 1953 in Mundatxa, portu minoreddu de sa marina basca, narat cosas de importu chi podent èssere de agiudu finas pro bìere de àtera manera sas chistiones sardas nostras. E mescamente cussas de sa literadura in sardu chi chircat de agatare tretu in su minusprètziu de sa cultura italianista. Ma su chi afirmat s'autore bascu nos podet apèrrere sa mente a àteras bisiones europeas, chirchende fintzas de essire foras dae s'acorru de sa mentalidade antropològica, folclorìstica e de pagu alenu de unu tzertu mundu sardufaeddante.   Sighit ...
 

Una delegatzione de sa Confemili (Cunfederatzione minorias linguìsticas italianas) at atobiadu carchi die a como su ministru de sas comunicatziones Gentiloni pro faeddare de sa chistione de sas trasmissiones Rai pro sas limbas tuteladas dae sa 482 chi galu in Itàlia non sunt partidas. Su ministru at iscurtadu cun interessu e at promitidu chi at a fàghere carchi cosa. Finas s'Unione Europea aiat adotadu una risolutzione subra s'amparu de sas minorias natzionales in Itàlia e in Islovènia. In custu documentu s'organismu europeu at pedidu de afortiare sas initziativas pro sentziare sa discriminatzione e sos istereòtipos negativos in sos mèdios massivos chi sighint a fàghere dannu a paritzas minorias. Inoghe su documentu de resocontu de s'atòbiu chi nos at mandadu su presidente de sa Confemili Domenico Morelli.   Sighit ...
 

A la cherimus nàrrere ladina ladina? Custu festival de Gavoi est unu campu de marte in ue si gherrant armadas istranzas: nois, fatos a sardos, ponimus su terrinu, su casu, su binu e su pane pro gustare sos istranzos chi, gasi tatados, podent imparare a sos bàrbaros comente iscrient sos chi, beninde dae su mare, nd'ischint.  Sighit ...
 

Retzimus e de gana bona publicamus unu documentu de sa Cunferèntzia Italiana de sos Retores chi nos at imbiadu sa professoressa Marinella Lorinczi de s'universidade de Casteddu chi disinnat a manera crara cale diat depet èssere su tempus benidore de sas universidades italianas pro cantu pertocat a sas limbas. Su chi est curiosu est sa cuntraditzione intre sos enuntziados de printzìpiu e sas detzisiones chi si cherent realizare. A una banda si mentovat ca su plurilinguismu europeu est unu balore, a s'àteru si punnat a sa valorizatzione de sa limba ingresa ebbia.Sighit ...