Catalunya, Sitzìlia e Sardigna impare in s’adòbiu fatu in su THotel sàbadu 20 de cabudanni pro faeddare de Istatutos de Autonomia in s’Europa, cun su Presidente de sa Generalitat Josè Montilla, cussu de sa regione autònoma sitziliana Raffaele Lombardo, in prus de sa presentzia de su Presidente de sa Regione Sardigna Renato Soru, su Presidente de su Consìgiu Giacomo Spissu e s’Assessore regionale de sas Reformas Màssimo Dadea. 

Faeddos de importu nde sunt essidos meda: dae sa chistione de sa tzerachias militares a sas relatas noas cun s’Europa e s’Istadu italianu, dae su federalismu fiscale a sos trasportos, finas a arribare a faeddare de soberania e limba. A esempru ant pigadu a sa Catalunya chi at torradu a si nche leare sa soberania cosa sua 31 annos a oe a pustis de 40 annos de ditatura militare e chi at ismanniadu sa populatzione de unu millione e mesu de pessones in pagu tempus. 

Ma si totus a sa limba l’ant numenada, Josè Montilla a dadu a sos polìticos locales una letzione de coerèntzia andende a faeddare no in castillianu ma in limba standard catalana. E puru isse in Catalunya b’est lòmpidu a sèighi annos dae una provìntzia che a cussa de Còrdoba ue a seguru non si faeddat catalanu. Sa chistione est chi in sa terra de Bartzellona tenent una bisione de su catalanu comente a limba, cun unu standard e cun s’ufitzialidade sua, e custu a bias contat de prus de sas “accise” o àteros contos ca est in cussa limba etotu chi pedint sos deretos issoro. E custu est su federalismu beru pro sa Sardigna, ca anco nois b’at siat sa limba che a sos catalanos chi s’insularidade che a sa Sitzìlia.