|
|
Diretore: Micheli Ladu - Editore: Sòtziu
Limba Sarda
|
|
CHISTIONES
|
08/11/2008
Corpos
(preventivados) a sa limba. E su movimentu? Drommidu e passivu
|
Su primu passu a bias a s’ispèrrumu est fatu. S’ufìtziu de sa limba
de sa provìntzia de Aristanis l’ant cungiadu calicuna die como.
Sarbadore Cubeddu e Marinella Marras, operadores de gabbale, como
sunt disocupados de a beru sende chi in antis fiant precàrios
pende.pende. Una de sas provìntzias prus ativas finas a como pro sa
limba est sena ghia e sas comunas sena puntu de riferimentu. Nemos
diat àere pòdidu pessare chi s’ente ghiadu dae Pascale Onida diat
èssere pòdidu rùere in custu istadu. Nemos ischit cando at a torrare
a abbèrrere.
E puru Diariulimba est dae tempus chi est chirchende de ischidare
sos chi sunt rutos in unu sonnu sena bisiones: sos operadores de su
movimentu linguìsticu. Sas novas pro sos meses e annos benidores non
sunt bonas e sena una lege regionale noa in tempus de duos annos sos
isportellos linguìsticos (e sos chi bi traballant) ant a bènnere una
raridade. Sa lege l’ant promìtida, est beru, ma pensant sos chi
traballant pro sa limba chi sas istrinas benint dae sesi? O no est
forsis mègius a si che mòere agigu?
Como si cumprendet a ite serbiant sos atacos de istiu a sa Limba
sarda comuna. A firmare sa lege.
Chie connoschet su mundu de sa polìtica linguìstica ischit chi su
chi at a rùere posca est s’ufìtziu linguìsticu de sa Regione. B’at
bator operadores chi, pro sas leges regionales, non podent èssere
cunfirmados in cussos incàrrigos e chi su 31 de nadale si nde ant a
dèpere torrare a domo. In sos ufìtzios de s’Ogiastra e de Nùgoro
b’at volontade bona de seguru, ma si bidet chi s’istadu de sas cosas
no est bonu. Nùgoro at a tancare intro pagu tempus.
Sa faddina manna est chi onnunu de sos operadores chircat a manera
tonta un’essida a contu (leende a frandigos su polìticu de turnu)
suo sena cumprèndere chi est dae s’unione de totus chi benit sa
fortza. Mescamente in tempos de eletziones. E puru, chie connoschet
sas cosas, narat chi, pro efetu de sa polìtica ministeriale, su
dinari at a èssere pagu de aberu. Sos isportello s’ant redùere a 30
de 150 chi sunt oe. E Soru cun sa lege sua? Eris su telegiornale de
Videolina at naradu chi est pensende de non si candidare prus. E
tandoadiosu bisos de lege.
In su detzentramentu a sas provìntzias de sas cumpetèntzias
regionales (consultas, toponomàstica e progetos iscolàsticos) b’at
apidu calicuna cosa chi no at funtzionadu (comente calicunu aiat
prevedidu). Di fatis est totu firmu comente si imbetzes de
detzentramentu si esseret fata una “abrogatzione” simple de cuddos
artìculos de sa lege 26. S’Universade de sos barones familistas e
isprecones sighit a si nde mandigare sena pasu su dinari de sas
leges linguìsticas e nemos los istrobbat ca est feu a criticare, est
prus bellu a fàghere sos sennores callados a sa muda. Sos
giornalistas no iscrient mancu una riga contra a sos ateneos.
Finas sa nova de sa nàschida de unu comitadu 482, proposta dae
Corraine e Micheli Ladu, est colada in mesu a una passividade trista
e matanosa. Paret chi sa fide e s’ispera de sos chi nàrant chi
traballant pro sa limba siat pagu de a beru. B’at prus passione pro
chistiones de pagu contu comente mudare galu un’istandard modificadu
milli bias o pedire un’ischema de cumpetèntzias a sa Regione. Ma si
sos ufìtzios non resessent a si dare mancu un’istandard linguìsticu
seguru (ca sunt semper in fatu a variedades locales e pessonales e a
machiores ischitzoglotas) comente podent pretèndere de èssere una
categoria professionale reconnota, regularizada e cunformizada?
Semus a una bortada de importu pro sa polìtica linguìstica. O si
resesset a cumbìnchere in pagu tempus sa Regione a fàghere custa
lege o, tempus un’annu, medas de sos chi oe traballant ant a dèpere
chircare àteru. Bastu chi sesset s’annualidade 2006. Tando sas
bisiones ant a finire. Ma paret chi in medas non si nd’abigent
cuntentos de fàghere sos espertos laureados tribulende cun sìndigos,
impiegados e utentes chi non los càrculant mancu pro nudda e li
lassant sa limusina.
Finas sas fèminas chi mundant e lìmpiant in sos ufìtzios regionale
resessent a fàghere intèndere politicamente sas boghes issoro. Sos
isportellistas imbetzes, belle totu laureados, est comente chi mancu
esisterant in sa sotziedade sarda.
Drommidos e passivos isentende de che los bogare …
|
|
|