Su presidente de sa repùblica frantzesa Nicolas Sarkozy, in unu discursu in Ajàciu, at afirmadu chi issu est pro s'amparu de sa limba de Còrsica, pro s'insegnamentu suo e pro l'afortiare in ogni manera. In sa Frantza monolinguista e giacobina, chi - paris cun s'Itàlia - no at galu ratificadu sa Carta Europea de sas limbas, custa positzione si podet definire "rivolutzionària". 

De cussu soversivismu lòmpidu dae s'artu chi in Itàlia (e finas in Sardigna) faghet tìmere totu sos cunservadores de su connotu italianista. Custu fatu contat meda ca lompet non dae sòtzios minoritàrios o partidos etnicos natzionalistas, ma dae su capu de s'istadu prus natzionalista de s'Europa chi at imbentadu su cuntzetu "una limba, un'istadu". 

Sarcozy at naradu custas cosas in ocasione de una riunione de su Guvernu frantzesu chi, pro sèberu suo, s'est fata in Ajàciu carchi die como. Faeddende a sa Colletividade de Còrsica chi diat èssere prus o mancu sa Regione nostra), su premier frantzesu at ammentadu chi issu at chertu, e at firmadu sa cunventzione, pro aviare su canale televisivu satellitare "Via Stella", emitente chi at a trasmìtere in limba corsicana pro paritzas oras ogni die.

Su presidente de sa "republique" at ufitzializadu datos de sa polìtica linguistica de significu: su 94 pro chentu de sos iscolanos de primu livellu sighint un'insegnamentu in corsicanu. In su segundu livellu sunt su 40 pro chentu de sos allievos, su 50 pro chentu in sas iscolas mèdias, 20 pro chentu in sos litzeos e su 43 pro chentu in sas iscolas professionales. Sos professores tzertificados e acreditados sunt 110 e cada annu si nde annanghent 3 in prus. 

<Custas atziones adduidas dae s'istadu - at naradu Sarcozy -depent èssere sighidas e afortiadas. In sas iscolas primàrias est pretzisu a fàghere rispetare s'inditu chi si depent fàghere nessi tres oras de limba corsicana ogni chida. In sos istitutos superiores tocat de cumbìnchere prus istudiantes a sighire sos istùdios in sa limba materna. Sas atziones, como, diant dèpere èssere miradas a sa formatzione de sos insegnantes. Deo so in favore a sa polìtica linguìstica de sa Colletividade de Còrsica>. 

Su presidente de sa repùblica frantzesa at annantu chi <issu est dispostu a resonare sena tabù subra custu tema>. S'ùnicu lìmite chi ponet est chi <su frantzesu abarret sa limba de sa Repùblica. Sa Repùblica non depet tìmere sas diversidades. Sa diversidade no est una minetza pro sa Repùblica, ma una richesa. Sa vivatzidade de sas limbas regionales no est un'ostàculu a sa coesione natzionale>.

A bisu de Sarcozy <custu est in tames unu arrichimentu personale e est una partetzipatzione prus profunda, prus ìntima a s'ànima, a s'identidade de su paisu nostru ca s'identidade frantzesa est una sìntesi de totu sas eredidades, de totu sas identidades de totu custas diversidades chi formant s'essèntzia matessi de sa Frantza>. 

Su chi istrobat, a parre de su capu de istadu frantzesu, no est s'identidade linguìstica o regionale de sos pòpulos, ma <su de impònnere a totus s'ideologia de sa puridade, ca si sa defensa de s'identidade de ognunu est legìtima e a su matessi tempus netzessària, sas culturas podent subravìvere petzi cun sas cuncàmbias intro de su "mélange">. 

A banda sas resones polìticas e personales chi ant fatu nàrrere custas cosas a Sarcozy in Còrsica, essit de sesi chi est de importu mannu su chi su capu de s'istadu frantzesu at naradu. A bos l'imaginades in Itàlia una cosa comente custa? Paret pròpriu difìtzile: est prus fàtzile chi si faeddet galu de comunismu, fascismu o de dèpidos de istadu o precariadu o isprecos de dinare contras a sos tzitadinos. Totu cosas de primitia, ma chi non atenent a s'identidade costituiva de su de èssere in pari sos italianos in un'istadu tzentralista e istatalista.

E sas resones de su de istare paris non sunt iscontadas o assentadas una bia pro semper. Est semper mègius a las dibàtere pro crèschere paris.

E in Sardigna? Nointames sas paràulas de Sarcozy assimigent meda a cussa chi narat Soru (antzis pro nàrrere sa beridade sunt prus a in antis) sos giornales non de faeddant. Unu cuotidianu dae pagu at publicadu una pàgina intrea de un'iscritora tataresa chi at bombitadu òdiu e tirria contras a sa limba sarda e sas chi l'amparant petzi proite issa non la faeddat. No est curpa sua, ma no est mancu curpa nostra si nois cherimus sighire a faeddare comente ant fatu sos sardos in antis de nois.

Nos devimus rassignare: in Sardigna, pro sos giornales culturales nostros, contat de prus una sennora "tataresa" antisarda, bastis chi fatzat dannu, chi non su presidente rivolutzionàriu de sa Frantza. 

Torramus gràtzias a Noelle Tomasi pro nos àere sinnaladu su fatu. 

Chie cheret lèghere su discursu intreu in frantzesu podet clicare inoghe

http://www.camillederoccaserra.com/Discours-du-president-de-la-Republique-a-l-Assemblee-de-Corse_a491.html?PHPSESSID=ce6f13455d4b1d98743f946f5739021f