Su cantone isvìtzeru de sos Grigiones, in segus a unu referendum fatu su mese de làmpadas coladu, at aprovadu a manera definitiva una lege linguìstica noa chi afortigat sa positzione de su romantzu, limba de minoria istòrica de sa regione. Ant votadu a favore su 53 pro chentu de sos chi teniant deretu. In ue si faeddat sa limba romanza sas pertzentuales sunt istadas artas medas. Agigu prus bassas in sas zonas in ue si faeddat tedescu. Sa lege noa apostìvigat chi in sas comunas in ue bi siat nessi su 40 pro chentu de pessones chi decrarant de faeddare romantzu s'educatzione iscolàstica s'at a fàghere dende preferu a sa limba de minoria. In sas àteras s'at a sighire cun su dòpiu modellu romantzu-italianu o romantzu-tedescu. Su modellu educativu romantzu previdit s'imparu de sa variedade locale paris cun sa limba ufitziale istandard iscrita ebbia. 

fonte: lenghe.net