Est acabada in finis sa gherra de catalanu, bascu e galitzianu pro èssere reconnotos dae su Parlamentu Europeu. Cun una votatzione fata su 3 de trèulas, sa tres limbas co-ufitziales de s'Ispagna ant balangiadu su deretu de pòdere iscrìere a sas istitutzione de Istrasburgu in sa limba issoro, ma fintzas de pòdere otènnere una resposta in sa matessi limba. "Intrada" e "essida" comente si diat nàrrere como in Sardigna. Custu deretu est istadu possibile a ddu leare proite giai dae tempus meda custos idiomas minoritàrios sunt unificados e istandardizados mescamente in sos impreos ufitziales polìticos-amministrativos. Dae pagu tempus s'Europa aiat refudadu de tradùere sa Costitutzione in valentzianu ponende unu printzìpiu chi non bi podent èssere, pro limbas ufitziales europeas, prus bariadedas ufitziales. Pro Pascal Maragall, presidente de sa Generalitat de Catalùnia, custu est unu "passu a in antis istòricu pro su Paisu e pro sos Catalanos". 


fonte: eurolang