|
|
Diretore: -
Coord.Editoriale: Micheli Ladu |
|
CHISTIONES |
|
|
27/06/2008
Aprovados 39 progetos pro su sardu in s’Amministratzione Pùblica
|
Sa Giunta Regionale torrat a dare alenu a sa tzentralidade de sa limba sarda in sas polìticas identitàrias
suas. Su Guvernu Regionale at aghiadu duncas 39 progetos presentados
dae consòrtzios de comunas e provìntzias pro s’impreu de sa limba sarda in s’Amministratzione Pùblica
finantziados cun sa lege de s’istadu 482/99. Sas atziones pertocant isportellos linguìsticos chi depent sighire o
abèrrere a nou, s’acumprimentu de cursos de formatzione pro dipendentes pùblicos, cartellonìstica in sas
carreras e giassos web de fàghere in limba.
Pro more de sa collaborazione intre Istadu e Regione, sa limba sarda torrat a leare briu e s’impreu finas in sa
normalidade fitiana. Atziones positivas duncas pro fàghere sapire e ispìnghere a s’impreu de sa limba mama in
cuntestos formales e informales. In custos annos sunt
istados paritzos sos progetos cun sos cales chentinas de giovanos ant agatadu traballu pro more de sa passione pro sa
limba e sa connoschèntzia identitaria. De reghente, in occasione de sa Die de sa Sardigna, s’assessore de
s’Istrutzione Pùblica Maria Antonietta Mongiu at cunvocadu sos 198 ufìtzios linguìsticos isolanos. Intre
sos isportellos operende o in s’isetu de inghitzare, s’isparghinadura in su territòriu faghet bìnghere cun
seguria sas zonas internas tzentrales.
Leader est sa provìntzia de Aristanis cun 53 progetos aprovados, sighida dae Nùgoro cun 40. Trintasete sunt sos
isportellos de Tàtari, 28 sos de Casteddu, 12 Sulcis, 10 Campidanu de Mesu, 15 in Ogiastra e petzi 2 in sa
provìntzia de Olbia-Tempio. Ocannu fiat a òbligu a si nche coordinare intre comunas pro abrandare sos efetos
crispos de sos tàllios a sos finantziamentos. Chie non l’at fatu at pèrdidu sa possibilidade de èssere
finantziadu.
Mentres sos òmines de giudu sighint a traballare, sos mandrones, paris cun sos acadèmicos traitores de semper
sighint a brigare e morrungiare: sa tristura est chi operadores medas si faghent collionare dae sos professores
chi, a sa fine, lis ant a fàghere pèrdere su traballu.
Lis pàrant a dae in antis mundos de fumatzu cun trastocos dàbiles de chircas e polìticas de Orwell subra sa
limba. Li faghent bìdere finas martzianos-cabesusesos-sùrbiles chi si nde mandigant su campidanesu a fura...
.Ca sos professore gia lu tenent seguru s’istipèndiu...
Làstima de custos mischineddos precàrios e disocupados malaidos de sa sindrome de Istocolma pro sos mortores
issoro.
http://www.regione.sardegna.it/j/v/25?s=87017&v=2&c=220&t=1
|
|
|