Su consìgiu de sos ministros at aviadu s'iter pro s'aprovu e ratìfica de sa Carta europea de sas limbas. A segus de sa proposta de su ministru de sos afares regionales Linda Lanzillota, su guvernu italianu at deliberadu de presentare cantu prima a sas càmeras parlamentares unu disinnu de lege pro sa ratìfica. S'Itàlia, paris cun sa Frantza, est abarradu unu de sos pagos istados chi no at acumpridu custu dovere. Sa Carta, difatis, est istada firmada dae s'Istadu italianu puru, ma Camera e Senadu no ant galu aprovadu custa firma. Sunt colados giai 15 annos e semus galu gosi. Sos giornales sardos, ma fiat òviu, non ant iscritu mancu una riga de custa nova linguìstica bona. Su fatu de iscrìere in sa Costitutzione chi s'italianu est limba ufitziale non cambiat in nudda s'istadu de sas limbas de minoria. Ma sos giornales antilimba creant sos casos e in medas bi creent. Sa ratìfica de sa Carta est meda prus importante pro su sardu, ma nemos iscriet. Sunt giornalistas bonos o in malafide?