Est morta su 14 abrile coladu, Marisa Sannia, cantante sarda connota in totu s'Itàlia chi aiat dedicadu sos ùrtimos annos de sa vida sua a discos in sardu. Fiat nàschida in Igrèsias in su 1947 e pustis de carchi annu de atividade isportiva aiat incarreradu a su mundu de sa mùsica ligera pro more de unu cuncursu pregonadu dae sa Fonit Cetra chi li aiat fatu balangiare unu cuntratu de bator annos. A Sergio Endrigo e Luis Enriquez Bacalov li fiat piaghida sa boghe sua e aiant detzisu de nde divenire produtores. 

Est sa televisione chi l'at fata connòschere in totue cun su programma de Pippo Baudo "Settevoci" ca a su pùblicu l'agradaiat cussa bisura de pitzoca simple e galanedda comente cale si siat pitzinna de bighinadu. Cun sa cantzone "Casa bianca", in su 1968, andat bene a su Festival de Sanremo cantende paris cun Orrnella Vanoni. Dae tando sa carriera sua est petzi una filera infinida de discos, sutzessos, collaboratziones mannas e fama in totu s'Itàlia. 

Aiat fatu esperièntzias finas in su tzìnema e in teatru cun òpera de importu pro cussos tempos. In su 1976 fiat divenida autora de sas cantzones suas cun su discu "La pasta scotta". 

S'amore pro sa poesia e sa recuida a sas raighinas linguìsticas suas la gighent a inghitzu de sos Annos Noranta de su sèculu coladu a s'acurtziare a unos cantos poetas sardos intro sos cales Antiogru Casula Montanaru, Frantziscu Màsala e Antoni Canu. Torrende a afinare in mùsica sas poesias de custos artistas pùblicat sos discos "Sa oghe de su entu e de su mare" (1993), "Melagradanada" (1997) e "Nanas e janas" (2003). A ùrtimu aiat aparitzadu unu progetu in limba ispagnola subra sas rimas de Federico Garcia Lorca. 

A 61 annu de bida si nch'est morta, leada dae unu male chi non perdonat.