Sa Die de sa Sardigna 2008 dedicada a sa limba sarda"Sa limba sarda pro nois podet èssere unu fatu finas econòmicu, ca in su mundu pro comente est como sunt sas diferèntzias e sas diversidades chi nos podent dare una manu de agiudu pro sighire a andare a in antis". Su Presidente de sa Regione, Renato Soru, pro sa tzerimònia tzelebrativa de sa Die de Sa Sardigna in su Consìgiu Regionale, at fatu sa relata sua totu in sardu. CAGLIARI, 28 APRILE 2008 - "Ammentamus una die de rebellia de sos sardos cun s'idea chi finas oe nos depimus ribellare, ma chi sa rebellia de sa Sardigna de oe est s'intelligènzia, s'istrutzione, sa limba". Sunt forsis sas paràulas prus de significu chi su Presidente de sa Regione, Renato Soru, at naradu oe in Consìgiu regionale pro sa setziada distinta chi su Parlamentu sardu at dedicadu a sa Die de Sa Sardigna. "Non faghimus custas manifestatziones pro nàrrere chi depet èssere un'òbligu a faeddare in sardu semper e in totue - at annantu Renato Soru - ma ca amus cumpresu chi nos ant furadu, o chircadu de furare, sa limba nostra e depimus a calicuna manera chircare remèdiu". Non fiat mai costadu in s'istòria de su Consìgiu chi unu presidente esseret faeddadu in sardu pro un'ocasione ufitziale. "Sa limba sarda pro nois podet èssere unu fatu finas econòmicu - at naradu galu Soru - ca in su mundu pro comente est como sunt sas diferèntzias e sas diversidades chi nos podent dare una manu de agiudu pro sighire a andare a in antis. Si oe in die in Sardigna su sardu s'esseret giai ispèrdidu, ite diat èssere s'ìsula nostra prus rica o prus pòbera? Deo penso prus pòbera". In antis de sa ghia de su guvernu regionale aiant faeddadu su Presidente de su Consìgiu, Giacomo Spissu, chi at printzipiadu sas tzelebratziones in s'àula de carrera Roma in Casteddu e s'istòricu Federico Francioni, chi at acumpridu una relata totu in sardu subra sos acadessimentos istòricos de su 28 abrile 1794 a sos cales s'ispirat sa Die. A segus unos cantos artistas ant cantadu mùsicas traditzionales e s'innu patriòticu iscritu dae Frantziscu Innàtziu Mannu in sos annos de sa rebellia contras a sos abusos de sos dominadores. In concluos sas partes prus connotas de Procurade 'e Moderare las ant cantadas a sa ritza s'àula, su pùblicu e sas autoridades presentes.