Su 28 de abrile est sa Die de sa Sardigna, dedicada pro ocannu a sa limba sarda. Sa Regione, sas Provìntzias, sas Comunas ant fàghere initziativas e festas in totu s'ìsula. Non fiat mai capitadu chi s'istitutzione autonomìstica nostra esseret intregadu una die gasi de importu a sa chistione linguìstica. Sinnu ca in custos annos s'est traballadu bene e chi calicuna cosa cumintzat a si mòere. Tando, pro una die ebbia, podimus fàghere sa finta chi totu andat bene e festare a beru cun totu su pòpulu nostru. 

Sa festa comente s'ischit, naschet dae s'ammentu de sa die nòdida in sa cale sos sardos nch'ant ghetadu a mare sos piemontesos recramende soberania e autonomia. Cale soberania prus de sa limba? Cale autonomia prus de faeddare comente sos mannos nostros? Prus de tantos sinnos de badas, sa limba remarcat s'identificatzione de sa Sardigna comente pagos àteros. A festare sa die gasi a custa manera ufitziale est una derrota pro totu cussos chi ant cumbàtidu sa die e sa limba. Isperaiant de fàghere mòrrere totu e imbetzes s'agatant su mundu identitàriu semper prus forte. Su benidore comente l'aiant disinnadu non s'acumprit. Ma non tocat de si cuntentare pro ite ant a chircare semper de istorbare, de frenare e de illuinare sa gente cun resonos e artìculos traitores de giornale . Ma su mundu l'est ruende in conca e cumintzant a si nde abigiare. 

Sa batalla finale at a èssere sa lege noa pro sa limba e, sigomente no ant a resèssere a la firmare, ant a chircare de mudare su binu bucante in piritzolu. Tocat a nois a bardare pro chi custu non costet. Ant a chircare semper, issos chi faeddant petzi italianu, de ismenguare su sardu. Ant a chircare de cumbìnchere sa gente chi su sardu no esistit, ma chi esistit su logudoresu, su campidanesu, su baroniesu: totu variedades imbentadas dae sos linguistas chi in realidade sunt cunventziones geoglòticas dialetales. Ant a chircare s'artifitzialidade, su multilinguismu, totu pro firmare su bilinguismu e fàghere bìnchere s'idea issoro: ca nois depimus èssere tristos, a sa sola e italòfonos comente a issos. 

Bae e ispiega·bi·lu ca ant faddidu totu in sa bida. E ca sa Sardigna est diferente de comente issos la cheriant obligare a èssere. 

S’annu 2008 est pro s’ONU s’annu de sas limbas de minoria. In Sardigna pro sa Die de su pòpulu sardu s’at a festare unu de sos sinnos chi lu distinghent in s’identidade sua profunda: sa limba nadia. Sa Die de sa Sardigna est duncas dedicada ocannu a sa limba sarda, a totu sa richesa sua e de sas variedades e impreende sas normas de riferimentu in s’iscritura chi bellagasi s’Amministratzione regionale at impitadu punnende a una limba sarda comuna e a s’ufitzialidade. Normas de riferimentu chi ant cunsentidu a sa Regione sarda, a pustis de annos e annos de cuntierras bitzas, lunàdigas e sicàrgias, de impreare a costàgiu de s’italianu sa limba de su pòpulu suo, de sa gente sua. 

Sa Regione sarda s’est incarrerada cara a s’ufitzialidade e credet in una limba sarda comuna pro sos tzitadinos cun s’impreu sighidu de bortaduras in limba de delìberas e de parte de su giassu istitutzionale suo, istituende su “Ufìtziu de sa limba sarda” regionale e promovende cunvegnos e seminàrios de livellu internatzionale. Pro sa Die de sa Sardigna b’ant a èssere àteros messàgios istitutzionales in sardu e una festa manna in cada provìntzia. 

Cun sa limba ufitziale si cumentzat unu tempus nou isbetende cun aficu chi sa Die de su pòpulu sardu istrinet a totus unu benidore fintzas in limba sarda.

Damus inoghe pro servìtziu su programma de sa Die in Casteddu traduidu. Ammentende chi b'at una manifestatzione in su consìgiu de Aristanis puru e chi Radio Barbàgia, cun s'agiudu de sa Provìntzia de Nùgoro, at a fàghere una direta de 24 oras in sardu. 

Casteddu

A sas 10,00 

Consìgiu Regionale


Interventos


Giacomo Spissu, Presidente de su Consìgiu Regionale 


Cuncòrdia a launeddas sonat Sa processioni


Federico Francioni, istòricu


Piero Marras cantat Deus ti salvet Maria


Renato Soru, Presidente de sa Regione 


Cuncòrdia a launeddas sonant , Piero Marras e Patrizia Secchi cantant Procurade ‘e moderare 


Eventos


A sas 17,00

Teatru tzìvicu de Casteddu 


Gara de poesia a bolu cun Màriu Masala e Bruno Agus


Coro a tenore de Ula Tirso


Presentat Pàulu Pillonca


A sas 20,00

Bastione de Saint Remy


Festa populare cun Pàulu Angeli, is Balentes, Inoria Bande, Elene Ledda, Piero Marras, Gavino Murgia trio, Andrea Pisu, sos Tenores de Vitzi.