09/09/2004 Libbros/ Aboju culturale in Bilartzi

Su Guilcieri: terra de mesania

In Ghilartzi, sapadu 25 de Capudanni a sas chimbe e mesa de merie in sa Turre Aragonesa, s'at a presentare s'òbera contivizada de Costantina Frau "Su Guilcieri. Faeddos, fainas e ainas".

Custu libbru, comintzau a iscriere paris cun sos istudentes de una prima media oto annos faet, in totu custu tempus at tentu bisonzu de s’azudu de cussas pessones chi tenent in contivizu mannu s’istoria e sa limba de logos nostros. Una limba chi faeddat a su coro e a s’intendimentu, limba de sos amentos de pitzinnia, de cumpanzia e de amighenzia e fintzas de soledade e de tristuras, cando non bi at nemos chi iscurtat sos afannos e solu Deus intendet sos cantigos chi partint dae s’anima.

Custa est sa limba nostra, s’istoria prus antiga de sa zente chi dda faeddat ancora oe, de chie cheret sighire a dda faeddare e de chie dda cheret imparare po su tempus benidore, cun passentzia e cun amore. Su volume collit, a manera de vocabbolariu - sardu-italianu e italiano-sardo - sos faeddos de sas biddas de Su Guilcieri: Abbasanta, Bidumajore, Bilartzi, Boroneddu, Domusnoas, Norbello, Paule, Sedilo, Soddie, Tadasuni e Tzuri. Pentzau mescamente po sas iscolas de su logu, ponet impari un’ischeda istorica de donnia bidda e de sa cussorza, su prozetu de PALOS, ischedas temàticas, imazines e pinturas de sos artistas locales. 

Costantina Frau, naschia in Sedilo, at triballau e istudiau in Roma e s’est laureada in “Lettere moderne” in s’Universidade “La Sapienza”. Dae su 1968 at fatu iscola in sas medias de Borore, Bilartzi, Sedilo e de Abbasanta, inue bivet. At fatu sempere atividade culturale: mustras, teatru, cun sos istudentes de sas medias, e presenta­tziones de libros. At iscritu contos, premiaos in cuncursos leterarios in Sardinna e in Continente, duos capitulos de s’istoria de Sedilo, curada de Monsignor A.F. Spada, tres romanzos, Nordai, Eurania di Thalasai, Eleonora de Guilcier, e ancora Abbasanta e la sua gente cun Pietro Derosa, S’Ardia a pe’ e la Corsa degli scalzi cun Luigi Roselli, Mandigos e usantzias in Sardinna cun Pietro Puddu. 

Ant a èssere presentes cun issa Peppe Corongiu, giornalista e operadore culturale de sa limba sarda, e Frantziscu Cherazu, editore.

A segus