"Manifestu"

"LIMBASARDA" est unu sotziu de pessones chi cherent traballare pro s'amparu e s'afortigamentu de s'identidade e de sa natzionalidade sarda.

Sa prima cumbata est pro sa limba chi est sinnu distintu de s'identidade.

S'istoria de sos mannos nostros nos at istrinadu una sienda rica e nòdia de connotu, de usantzias, de limba e de cultura chi at fatu crescher su "Populu Sardu".

A custu populu l’ant brivadu pro seculos e seculos de bogare a craru s'identidade sua prus sìnchera, prus dìliga e prus de intragnas disterrendela dae sas seas ofitziales de sa "Cultura Manna" pro che l’impresonare in foghiles, tzilleris, cuiles e rochiles.

A sa sotziedade sarda, "miscia" e pluralista, ant chircadu de imponner unu modellu "monolimba" chi no andat bene pro s'avesu nostru.

Su refudu prus mannu l’ant impitadu pro sa limba chi dae miza annos sos sardos ant semper faeddadu.

Mancari sas proas de allaganamentu siant duradas finas a oe, sa natzionalidade sarda at aguantadu su matessi e dae paritzos annos, est chirchende de torrare in su logu aprigu chi li tocat.

Sas feminas e sos omines de "LIMBASARDA" cherent dare una manu de azudu in custa batalla cun fainas, atòbios e atziones de propaganda pro ismanniare s'acordu de sa zente sarda a custu disinnu e pro cumbìncher sos sardos a mantenner e contivizare s'identidade issoro. Bi nd'at medas chi no bi credent: calecunu pro interessu, ateros pro debilesa. Nois isperamus de lomper nessi a su cherveddu e a su coro de sos segundos.

Sa diversidade natzionalitaria de sos sardos est unu balore de difender e de fagher connoscher contra a s'idea torta de sa Globalidade e de sos paralimpos suos de agualare totus sos omines e totus sas erentzias pro poder bender de prus e mezus sos trastos de su consumismu.

Unu limbazu no est unu mèdiu de relatas ebia, ma est s'istoria matessi de sa zente chi la faeddat.

No cherimus esser omines tancados in d'unu "corrale etnicu", ma mancu poberitos provintzales chi depent a mala boza grunare sa conca a sos impositos anzenos.

Su chi sos literados giamant "Etnos", e chi nois mutimus "connotu" est una parte de importu de sa cultura nostra, ma no est totu.

Nois cherimus una cultura chi, chene ismentigare sas raighinas, fromet una natzionalidade noa, moderna, democratiga, capassa de bogare a campu ideas noas, possibilidades pro totus, manizos e indicos pro intrare in sa cultura "urbana" puru.

Cherimus poderare s'identidade e sos sentidos nostros a su nessi pro esser liberos de isseberare, intro sas cosas chi benint dae su mundu, sas malas dae sas bonas, sas chi nos deghent e sas chi no nos deghent.

Cherimus mantenner bastante - sa cultura nostra - pro dare azudu cun ideas nostras sìncheras a sa cultura mundiale, a sos balores universales.

Una cumbata balet cando tenet importu pro totu su mundu.

Nois pessamus chi sa batalla pro s'amparu de sa limba sarda siat "universale".

Si una limba si che morit, s'umanidade est prus pòbera.

Su de b’aeret prus identidades de populos est de azudu a su mundu pro cumbater tirannias e inzustissias.

Prus populos diferentes b'at, prus libertade at a leare s'umanidade.

Prus maneras de bider sas cosas, prus bias de libertade e connoschentzia.

Nois amus in su ADN s'avesu a fagher biver, intro de nois etotu, medas culturas e medas limbas. Est custu su modellu de sotziedade chi nos agradat.

Su pessamentu de libertade nos istrinat sa beridade chi su deretu a sa diversidade est su deretu a sa democratzia.

Pro nois sa "gherra" pro sa limba est sa matessi pro su mezoru, pro sa naturalesa e su beneistare, sa paghe, s'ugualidade, pro sos deretos tziviles, pro un'umanidade mezus.

Un'omine, unu populu est liberu finas a cando podet isseberare su tempus benidore pro isse matessi. Oe in Sardinna, est pretzisu isseberare sa bia de s'identidade natzionalitaria cun d'una politiga de afortigamentu de sa limba sarda pro chi no nos reduant a una provintza de zente pobera chene identidade e cultura.

Sa chistione de sa limba in Sardinna est in su mesu de cussa de s'identidade. Su sinnu chi prus de sos ateros marcat sa diferentzia de sos sardos dae sos ateros populos est sa limba.

Pro custu b'at de traballare meda in custa cuntierra. Si sa limba si che morit, cun issa s'at a incheremire s'identidade, e de sa sienda de sa cultura nostra b'at a abarrare s'amentu ebia.

Chimbant'annos de malautonomia ant produidu una sotziedade sarda chi no est sa chi cherimus.

Nois cherimus una sotziedade inue sa limba e sa cultura nostra apant dignidade uguale a sas ateras e semus siguros chi gosi su mezoru no at a mancare.

Custu traballu est "lezitimu" segundu sas lezes de s'Istadu e segundu sos printzipios europeos e sighit sas matessis resones de s'Autonomìa.

Nois pessamus chi sa natzionalidade sarda podat biver intro s'Istadu italianu. Pessamus chi in su tempus presente s'indipendentzia no siat un'isseberu bonu proite est prus fatzile a difender sa democratzia in Istados mannos.

Semus pro s'Europa, patria de sos populos e de sas natzionalidades.

Bi cheret fide e un'isseberu craru pro fagher de su sardu una limba de identidade moderna chi fagat parte de sa cultura nostra paris cun s'inglesu (limba de sas relatas internatzionales) e s'italianu (limba de s'Istadu e de s'unidade cun s'Italia).

Duncas “LIMBASARDA” - Sotziu pro s'identidade at a traballare pro cumbincher sos sardos cun ideas, disinnos, faìnas e atziones de propaganda sighinde custos indicos:

¨   cuntratare cun s'Istadu una Carta ispetziale noa cun su reconnoschimentu pro sos sardos de "populu diferente" o "natzionalidade";

¨   tramudare totus sas cumpententzias de sa cultura, sas iscolas, s'universidade, s'imparu, sos benes de sa sienda istoriga dae s'Istadu a sa Regione;

¨   fagher academias, catedras, sotzios de imparu pro pesare una zenia de mastros e professores capassos de ispainare sa limba e sa cultura sarda;

¨   sighire sas fainas de sa leze 26 de sa Regione e sa leze 482 de s'Istadu pro che las zugher a esser cumpridas;

¨   istudiare sa possibilidade de anovare custas lezes o de nde fagher aproare ateras prus avantzadas;

¨   dare azudu pro s’unificatzione e s'istandardizatzione de su sardu;

¨   dare azudu pro s'imparu de su sardu in iscola cun sa tenta chi custu siat obrigu in totu sas iscolas;

¨   dare azudu pro s'afortigamentu de unu limbazu zuridigu e de sos ufitzios publicos;

¨   dare azudu pro sa cuncordia de totu sos sardos;

¨   dare onore a cantos si distinghent in s'amparu de sa limba;

¨   dare onore a chie cun su traballu suo e chene ismentigare sas raighinas criat richesa e traballu in Sardinna;

¨   dare azudu a sos politicos chi traballant bene pro sa Sardinna;

¨   cumbattere sos politicos chi faddint;

¨   dare azudu a sos chi faghent bene pro sa Sardinna;

¨   no ismentigare mai sos sardos disterrados in tottue chi sun parte de fundamentu de sa natzione nostra.

Casteddu, su 13 de su mese ‘e Ladamini 2000