|
15/07/2004 Sighit sa polìtica limbistica antidemocràtica de sa provintzia de Nùgoro S'univessidade pantàstiga de Galanolandia de Jubanne Dessanay Est curiosa sa manera chi tenet de fàere polìtica limbìstica s'ufitziu de sa limba sarda de sa Provintzia de Nùgoro. Galu prus curiosa ca est un ente pùbricu, no un'impresa privada apaltada a una pessone. Bivet cun su dogma intoccàbile de sa Limba Sarda Unificada, non cheret criticas, non si cunfrontat democraticamente cun nemos. No acetat dibatas pùbricas cun chie podet istrobbare. Antzis, cando aparitzat cunvennios, seminàrios, atòbios de istùdiu o àteru, non cumbidat mai chie podet batire unu parre unu pagu istesiau de cussu. Custos cunvennios funt "blindaos". Sas pregontas puru funt "contigentadas". Mutit solu zente chi podet cunfrimmare sa beridade rivelada chi est custa: sa LSU est sa limba "ufitziale" de Sardigna, antzis de "Sardinna", chie no dda cheret est ca est innimigu de sa limba. Sigomente fintzas in intro de sos amantiosos de sa limba funt in pagos chi dda bantant, su nùmuru de sos sardos chi podent èssere cumbidaos a foeddare in custas ocasiones funt impaghiando sèmpere de prus. Po non foeddare de sos universitarios in ruolo, o de is materias limbisticas, chi su ULS non cumbidat mai. Poite? Ca iant a nàrrere su chi pensant chi, comente s'ischit, no est tropu favorevole a sa polìtica de sa provintzia nugoresa. E duncas, intro sos sardos su cumbidu est riservadu, de bia in bia, o a professores giubilaos, o a academicos de àteras materias: triballu, literadura, economia, istòria e àteru. Limbistas mai. Est normale? Comente si depent intèndere sos interlocudores cumbidaos in custu istadu de cosas? Ite nde pessant s'assessore incarrigau e su presidente de sa Provintzia chi funt isparios dae s'iscena de meses e meses, lassando andare sa machina a tumbas cun brigas cun totus, e prus e prus cun su mundu acadèmicu sardu chi at "isolau" sa Provintzia e sa politìca limbìstica sua? Ddue at de espressare totu sa solidariedade possibile a totu custos espertos de àteras limbas de minoria chi funt sèmpere cumbidaos a intèndere campanas chi sonant totu una nota. Ite idea faddia polìtica e sientifica s'ant a fàere de sa limba in Sardigna, antzis in "Sardinna"? Ma, de seguru, cun sos univessitarios sardos, chi puru tenent curpas mannas medas po sa chistione de sa limba in Sardigna, deo creo chi s'Uls, innantis o a pustis, at a dèpere fàere sos contos, ca ddos at umiliados andando a chircare facultades disponibiles a tesu, in Barcellona. In su mentres, su sèberu de su tìtulu de custu ùrtimu atobiu aparitzau in Galanoli " Univessidade de Istade " bogat a craru su disigiu segretu de sos cumandantes de sa Provintzia. Fàere issos s'univessidade de sa limba nugoresa, contras a casteddargios e tataresos chi no ant cumprediu nudda. Ma propriu nudda. Unu bisu de mesu istadiale prenetau a si aurtire. |