Istrintas de manu, risitos e dibbatu modde modde. Agiumai comente unatōbiu de amigos. Una prima die de prammātica. Non podiat čssere si non gasi sa primu setziada de sa cummissione tennicu-issientėfica po sa limba sarda. Su presidente Renato Soru ddat ospitada su 21 de lāmpadas in sos ufitzios suos, in viale Trento, in Casteddu. Cun su presidente, po ddi fāere cumpangia, sa onorevole de Progetto Sardegna Giuanna Cerina paris cun su prepostu a simprenta Umberto Cocco e sa diretora de su servitziu Limba e Identidade de sa Regione Antonina Scano. E pustis, ddua furint issos, is deghe cummissārios: Giuliu Paulis, (glotologu de s'universidade de Casteddu) Giuliu Angioni (antropologu e iscritore giallista), Giovanni Lupinu (glotologu de s'universidade de Tātari) Roberto Bolognesi (limbista de s'universidade de Amsterdam e Groninga), Manlio Brigaglia (istōricu gadduresu), Maria Teresa Pinna Catte (esperta de didātica in limba sarda), Diegu Corraine (ghiadore de s'Uls de Nųgoro), Anna Oppo (sociologa de s'universidade de Casteddu), Miale Contini (limbista de s'universidade de Grenoble) e Māriu Puddu (mastru de limba sarda de s'universidade de Casteddu). Augurios medas, detzisiones pagos (comente fut naturale). Semprecando sest peroe disinnau de pratzire in duos cantzos sa cummissione matessi intre chie sat a impreare in sa chirca sotziulimbėstica e in chie at a sighire sa chistione de sortografia unitāria. Pensamentu bāsicu: totu is variedades de su sardu balent che a pari. Foras po chie at difendiu galu sa LSU Arresonamentos ormai foras de sistōria. Ma sa gherra est finia e non servit a faere sos giaponesos in sa giungla. Mengius a castiare a su tempus benidore e sighire a traballare, traballare, traballare. Istando atentos a is trampas chi sunt a palas de sa contonada