Sinnale polėticu nodiu de su Consigiu Regionale in sa chistione de sa limba e s'identidade. A votu a craru e a s'unanimidade sos parlamentares de bia Roma ant votau un'emendamentu a s'assestamentu de bilantziu, presentau dae su sardista Beniaminu Iscarpa, chi at limitau sos taglios a su finantziamentu de s'imparu de sa limba in sas iscolas. Sunt torraos a s'agiudu de sos progetos iscolasticos limbistėcos belle 150 mila euros chi minimant is dannos de cuddos taglios chi, a primitziu, iant sestau su capėtulu de cumpetentzia a una disponibilidade paris a su 50 pro chentu in cunfromma a su 2003. Ateros 150 mila euros sunt andaos a sa lege 64 pro sos sotzios de traditziones populares. Nudda de fāghere imbetzes pro sos capėtolos de sas bussas de istųdiu, sa chirca sotziulimbėstica e sa cunferentzia annuale de sa limba sarda.
Sempčrecando si podet giare peroe unu giuditziu positivu e marcare ca est unu sinnale de disponibilidade de su guvernu regionale in argumentu de limba e identidade. In sos bancos de sa majoria s'est pesau e at foeddau Pāulu Pisu, sėndigu de Lāconi e consigieri de Rifundatzione Comunista, chi at impignau is partidos de guvernu a sighire custa chistione. Maria Gratzia Calligaris at arregodau sa "trasversalidade" de sa chistione de sa limba. <Non seus cuntentos in totu - at cummentau Beniaminu Iscarpa- ma leaus custu atu comente unu sinnale de disponibilidade polėtica po is temāticas sardistas de s'identidade. Sa proa prus tostada at a čssere su Dpef e sa lege finantziaria noa>. Fintzas Pāulu Pisu at ammentau chi su Consigiu depet intervčnnere po garantire sa limba in su Dpef e in sa Finantziāria.
Su Sotziu Limba Sarda, assotziu de amparu de sa limba, esprimet cuntentu po custu sinnale de disponibilidae e torrat gratzias a totu is consigieris regionales chi ant mustrau aficu a sa chistione. Comente si narat in is biddas "Ancora est erba", sa batalla at a čssere longa. Is lobbies nemigas de sa limba sunt sčmpere paradas e prontas a fāere dannos cunsingiando male sos guvernantes noos e noeddos.
