Maragall: principios fortes po una Carta autonòmica noa
Barcellona - Est arribbau a unu tretu dilicau in Catalunia su dibbatu po sa rechesta de una Carta Autonòmica noa. Su presidente de sa Generalitat Pascal Maragall, socialista, at fatu ischire in custas dies cales ant a èsserre is principios bàsicos de su documentu istitutzionale. Po primu sa decraratzione chi s'ispecialidade catalana est unu "deretu istòricu" chi dae su 1931 (cando si fut proclamada sa repùbblica catalana) non est mai sessau, in pàtria o in s'esìliu, po minescimentu de sos catalanos matessi. Segundu, ca s'Ispannia devet èssere una "natzione de natziones" e duncas devet punnare a fraigare una realidade istitutzionale "federale" fundada a pitzu de su reconoschimentu de sas natzionalidades. Custu impleu dimandau dae Maragall, chi est de su matessi partidu de su presidente ispanniolu Zapatero, no est peroe a òbrigu chi si che devet ligare a sas cumpetentzias chi devent colare in sa carta dae su guvernu centrale a cussu autonòmicu. Una positzione, cussa de Maragall, chi chircat de mediare cun cussas prus ultristas de Esquierra Repubblicana (partidu catalanista de manca chi faet parte de sa magioria de Barcellona) e sa cuntrariedade de su PSOE a livellu centrale. Crìticos sunt istaos Convergencia i Uniò (partidu natzionalista catalanu de centru oe a s'opositzione a pustis de prus de 20 annos de guvernu cun Jordi Pujol) e su Partido Popular, aversàriu cruele de dogna rechesta autonòmica de sa Catalunia. In tantis, si registrat una essida de intelletuales "internatzionalistas" dae su PSC de Maragall. Custa grefa imputat a su Partidu Socialista de Catalunia de fàere una polìtica tropu "catalanista". Custos anti-autonòmicos ant annuntziau ca cherent fundare un'àteru partidu.
