Bi at de abbarrare trassidos abberu de s'azudu cualificadu chi su professore de s'Universidade de Berlino Guido Mensching at dadu a sa LSU de Diegu Corràine.
Su 19 de martu in Aristanis bi fit su cunvegnu chi s'Ufítziu de sa Limba Sarda de sa Província at organizadu pro faedhare de su manizu uficiale de su sardu.
Mensching at innantis fatu una crítiga generale a sos críticos de sa LSU. E ite cosa? Gai cosa de nudha, nachi! Totus cudhus chi eus criticau sa LSU nanca no dh'eus cumpréndia! Eis cumpréndiu? No dh'eus cumpréndia!
Tandho at ispiegadu chi una cosa est s'iscritura e un'àtera est sa limba (cun esémpios de frantzesu, inglesu e ispagnolu) e chi duncas sas limbas si podent iscríere in d-una manera e lèzere de un'àtera, chi nachi su sardu puru si podet (antzis, si depet!) iscríere in LSU e donzunu lu podet lèzere comente cheret…
Tiat pàrrere "l'uovo di Colombo" pro s'unificatzione de sa… limba sarda! O menzus, pro s'iscritura de su sardu a norma de LSU, chi comente s'ischit e si podet averguare no ammitit de iscríere sa /c/ africada (che in aciúngiri, béciu, pacia), no ammitit sa /g/ africada (che in aciúngiri etotu, giogu, pàgia), no ammitit su digramma /sc/ pro su sonu fricativu alveopalatale surdu (che in bàsciu, coscinera, pascescile, sdarràsciu) e ne su grafema (/x/ comente costumat su campidanesu dae nessi duos séculos) pro su fonema fricativu alveopalatale sonoru (che in dexi, luxi, oxu, batíxamu). Cosas chi sa LSU racumandhat de iscríere totu /tz/ sa prima, /z/ sa segundha, /ss/ sa tertza e… nudha s'àtera ca tantu in sa "limba LSU" no bi podet èssere mancu a pessamentu!
Mensching at ispiegadu chi andhat bene s'iscritura "unificada" LSU ca tantu, ponimus, betzu su campidanesu lu podet lèzere béciu. E gai totu sas àteras! Duncas, ponimus petza (única iscritura cuntzessa in LSU pro… "unificare sa limba"): in campidanesu si podet lèzere pècia e, si depet cumprèndhere, in ozastrinu pessa, in logudoresu peta! Si duncas si dimandhat comente si lezet /tz/ si podet rispòndhere "Vattelapesca!" e "unificada" sa limba sarda! Un'única iscritura de sonos diferentes. Candho si narat "l'uovo di Colombo" za est cun resone!
Ponimus chi sos Campidanesos niant pacia, pàciu: sa LSU ite faghet, iscriet "patzia, patzu" ca tantu si podent lèzere pacia, pàciu? (e gai sos Ozastrinos los podent lèzere "passia, passu", sos Logudoresos "patia, patu"!) Sos amantiosos de sos machines LSU ite rispondhent, chi "il campidanese non esiste" e duncas de peràulas campidanesas no ndhe collint si no sunt de marca LSU? E ponimus su brabaxinu òcios: sa LSU l'at a iscríere "otzos" ca tantu sos Brabaxinos lu podent lèzere òcios? (e gai sos Ozastrinos lu podent lèzere "ossus", sos Logudoresos "otos!") Ca sa cosa tiat pàrrere "reversibile", in su sensu chi unu narat peràulas chi no bi sunt in sa LSU e bi las iscrient ellessunificadas! E goi totu s'àteru sardu e su campidanesu puru za "esiste"…, fintzas si benit una duda: Sos Campidanesos ant a esístere? Fossis bi sunt. Grazie infinite, meres LSU!
O ant a rispòndhere chi foras de sa LSU no bi at àteru sardu "ufitziale" gai comente narat su primu Cumandhamentu de sa Bíbbia?
Tiant pàrrere chentza pidinos de peruna zenia ca intantu sa LSU zughet subra deghe frimmas (naro deghe) de sos "Luminari" de sa Cummissione regionale "all'unanimità" chi, "senza difetto e senza macchia" ant frimmadu su cuintu Evangéliu connotu cun su númene "Limba Sarda Unificada".
E in prus benit in azudu sa 'teoria' chi sas limbas s'iscrient in d-una manera e si lezent in d-un'àtera, cosa chi tiat pàrrere su "cavallo di Troia" e meda prus una pigada a paneri. Cun timbru universitàriu tedescu (e viazu de andhada e torrada pagadu cun dinari de sa Província de Aristanis).
A donzi modu, sighindhe custa 'teoria', Mensching sighit a ispiegare chi su logudoresu/nuoresu tenet prus sonos de su campidanesu ca, ponimus, su logudoresu nachi narat fàghere, peràula prena!, mentres chi su campidanesu est… marriu marriu, scerau, mortu de fàmini, e narat unu míseru e bíciu fai! E za si cumprendhet chi sa miséria est miséria e su chi lughet est àteru!
At ispiegadu chi su campidanesu no pronúntziat sa /r/ finale!!! Cale? Diàmine, sa /r/ de sos verbos de sa segundha coniugatzione, cussa in -er a norma LSU, chi segundhu sa LSU sunt totu "benner, bider, cherrer, fagher, ponner, ruer, tenner, tesser" (e iscusade si inoghe sas peràulas no sunt própiu prenas) e in campidanesu si lezent totu a… sa campidanesa, chentza sa /r/!
At ispiegadu chi sas peràulas chi a sa logudoresa/nuoresa sunt cun sa -e finale (ponimus dente, monte, pane), in campidanesu si lezent… sempre a sa campidanesa, denti, monti, pani, ca tantu s'iscrient in d-una manera e si lezent in d-un'àtera! Gai comente sas peràulas chi a su plurale su logudoresu/nuoresu bogat in -os (che a fossos, mortos, ortos) in campidanesu si lezent… sempre a sa campidanesa, fossus, mortus, ortus! Candho si narat bonugoro e comodidade za est cun resone!
E ancora: sas peràulas chi su logudoresu/nuoresu narat e iscriet cun sa /i/ prostética che a iscola, ispada, istúdiu in campidanesu si lezent a sa… campidanesa, totu scola, spada, stúdiu, ca tantu a unu tedescu ite li podet nàrrere su bisonzu de istacare cun vocale una sia de cussonantes in làcana de peràula e ite ndhe podet ischire de "domus scuriosas" e "sposus storraus", de "sorris scobertas" e de "fiat stétiu"? E si est a sos LSU no solu lis narat pagu ma lis bastat fintzas nudha.
In custu cunvegnu apo tentu sa cufrimma de s'impressione chi mi aiat fatu sa LSU sa prima borta chi l'aio lézida: una "limba" pro turistas in passera, ca sos Sardos, za zustíssia a macos!, semus totu diferentes chi namus fintzas peràulas diferentes, e imbetzes pro sos de fora depimus èssere "in serie" chi ndhe leas unu e naras "Cosi son tutti"! Candho si narat unificatzione za!…
Ma àteras duas cositedha las depo nàrrere. Una est chi sendhe sa limba "sarda" iscrita in d-una manera e lézida in d-un'àtera (naturalmente, cosa chi depent fàghere no solu custos reberdes de Campidanesos ma fintzas totu sos àteros Sardos reberdes chi no faedhant sa LSU de Diegu Corràine), sos prus addatos a nos imparare a iscríere su sardu nachi sunt sos Inglesos, mastros in s'arte de iscríere in d-una manera e lèzere in d-un'àtera; e dadu chi bi semus (ma custa est un'annunta mia), ponimus fintzas Frantzesos e Ispagnolos, chi iscrient in d-una manera e lezent in d-un'àtera. Sos Sardos, imbetzes, tiaimus pòdere andhare (custu puru lu so annunghindhe deo) in Frantza, Inghilterra, Ispagna e fintzas in Germània a imparare comente si faghet sa O cun sa tatza.
S'àtera cosa de custu cunvegnu est chi, pro èssere una cosa de sa Província de Aristanis cun cómbidu iscritu a sos síndhigos e assessores de totu sas comunas, pariat chi sos Campidanesos si sunt totu ammutinati, totu disertori: sa sola boghe 'campidanesa' chi si bi est intesa (e mi est pàssidu chi própiu no si bi ndhe podiat intèndhere àtera) est de chie at iscritu custas rigas, chi at fatu sa relatada in campidanesu po unu manígiu uficiali de totu su sardu.
Pregontu: Sa Província de Aristanis in cali parti de sa Sardigna si agatat o ita bollit fai?
(PS. Mi ndi femu iscarescendi: dhoi at fuedhau unu síndigu, su síndigu de Sédilo, chi at lígiu una bella poesia premiada in Posada po pràngiri che una filla sa LSU po totu su mali chi ndi seus nendi, cun totu sa tírria e presumu nostu).
