Aristanis, cunvenniu de su 19.03.2005
Sa relata de s'autori de su Ditzionàriu de sa limba sarda a s'atòbiu de Aristanis.
0. Su sardu poita
Fintzes a candu no intrat bèni in conca, no mi apu a arròsciri mai de nàrriri chi sa chistioni de sa língua sarda ndi bogat a pillu una chistioni prus manna e gravi meda, postu chi fendi totu is contus podeus fai s'ecuatzioni língua sarda = is Sardus, is Sardus po su chi seus istétius e fintzes eus a èssiri, ma pruscatotu po su chi e comenti seus immoi, e comenti feus de cantu podeus nàrriri istória nosta.
Is Sardus chi pigant sa língua sarda coment'e una calisiollat àtera língua, e aici puru si podit e depit pigai, no faint però bèni su contu chi si dh'anti fata crèiri cosa chi no balit a nudha, cun opinionis giai giai ugualis apitzus de nosu etotu. E fintzes chini pentzat chi cun su sardu si podit trabballai, e de seguru custu puru depit èssiri, no fait però bèni su contu chi su sardu si dh'anti fatu pàrriri e a medas ancora parit un'istrobbu, pérdida de tempus e po cussu etotu fintzes ispesa in prus.
Dèu mi domandu isceti ita seus e a ita serbeus is Sardus, pentzendi primedotu a is fatus e bisòngius nostus, po su chi e comenti depeus serbiri a nosu etotu. E nau chi, si seus genti chi isperat e abetat chi àterus pentzint a nosu - cun calisiollat cumportamentu dhu fatzaus -, bollit nàrriri chi no eus imparau sa cultura de s'autonomia ma sa cultura de is pedidoris, no eus imparau sa cultura de chini si ponit a fai is cosas suas ma cussa de is pistadoris de àcua (foras is afaristas po torracontu personali, ma pistadoris de àcua etotu po su torracontu de sa Sardigna).
E sigomenti s'istória chi eus fatu narat fintzes tropu in cussu sensu, dèu creu chi depeus andai e currendi puru faci a sa normalidadi de su èssiri Sardus in Sardigna, innantis chi si sigaus a ispèrdiri e fendi figura lègia puru.
E, ca no mi parit própiu meda s'istima chi is Sardus teneus po is Sardus, sa cosa prus apretosa chi depeus arrecuperai est su bonu cunsideru chi depeus tènniri po nosu etotu e po sa língua nosta: chentza de custu, fintzes sa língua - chi puru est sa carta de identidadi e sa mellus capacidadi nosta - si at a sighiri a pàrriri cosa inútili e chi antzis istrobbat. E at a pàrriri isceti chistioni de dinai, si dhoi nd'at, su dha manigiai e pònniri in contu in sa manera giusta, si at a sighiri a pàrriri cosa de fai "a tempo perso", candu e si abarrat tempus (cosa diaderus difícili in d-unu mundu chi est currendi).
1. Sardu uficiali: in su grofu de una definitzioni
A sa normalidadi de su èssiri Sardus in Sardigna no dhi podit ammancai própiu sa língua po totu su chi est e depit èssiri, língua uficiali puru, fendi acabbai s'assurdidadi de èssiri istràngius in logu nostu.
Ma mi pregontu: Ita bollit nàrriri língua uficiali?
Apu a fai calicunu esémpiu. Arregordu chi, is primus annus de is Decretus Delegaus, a sa primu riunioni de su Cuntzillu de is Classis mias, candu est tocau a mimi a fuedhai apu fuedhau in sardu. A is primus fuedhus, si nd'istrantaxat coment'e una molla su présidi, nendi a tzérrius chi no permitiat una cosa aici e chi sa riunioni fiat acabbada, serrada, "tolta la seduta", e andau si ndi est.
Po su présidi fiat craru che a su soli chi su sardu no fiat língua uficiali, cantu fiat craru po mimi e po totu is àterus chi dèu emu chistionau in sardu.
E chini podiat nàrriri, po cussu, chi dèu no emu chistionau uficialmenti in sardu? Su présidi si ndi est andau puru, ca in cantu rapresentanti de s'istitutzioni no dhu podiat baliai, no dhu podiat permítiri in riunionis… uficialis!
Duas cosas, intzandus, fiant craras a totus: a) chi cussa no fiat una riunioni de collegas chi si fiant atobiaus comenti càpitat in foras e in iscola etotu a títulu privau, ma una riunioni cunvocada cun tanti de circolari firmada, cun númeru de protocollu, data, oràriu e órdini de argumentus de chistionai e chi su verbali de sa riunioni iat a àiri tentu valori legali, de documentu de s'iscola e de is cosas chistionadas; b) ateretanti craru fiat chi dèu emu chistionau in sardu a su puntu de invalidai sa riunioni ca su sardu fiat língua chi po un'autoridadi de s'istitutzioni no teniat valori uficiali.
Emu a nàrriri: una uficialidadi contras a un'àtera uficialidadi!
E in cust'atóbiu de oi puru, fintzes si parit isceti po chistionai, dèu seu fuedhendi in sardu chentza mi pregontai si su fuedhai miu tenit valori uficiali. E seu cumbintu chi mancu bosàterus si dhu pregontais ca seus punnendi faci a su própiu iscopu.
Ma sa cosa prus segura est chi in s'idea mia dèu seu fuedhendi in sardu uficiali o, si praxit de prus, seu fuedhendi uficialmenti su sardu, fintzes a costu de intèndiri a calicunu nendi chi dèu innòi, oi, no apu mancu músciu o no nci seu mancu passau.
E immoi unas cuíndixi diis fait s'Ufítziu de sa Limba Sarda de sa Província de Aristanis mi at mandau una lítera cun su cumbidu a bènniri po custu cunvegnu a fuedhai de custu argumentu. Unas cantu diis innantis m'iant telefonau. Una borta e àtera anti manigiau su sardu e creu própiu de pòdiri nàrriri chi anti manigiau su sardu uficiali o, si praxit de prus, uficialmenti su sardu, fintzes si, po èssiri ca fiat documentu de un'Enti, mi abetamu sa lítera cun calicun'àteru piessignu formali.
Ma dèu càstiu a su suci, a sa sustàntzia, e creu puru chi sa forma, fintzes sa prus fàcili e prus elementari, oi est sustàntzia in chistionis de língua sarda.
Po cussu mi pregontu un'àtera cosa: Dhoi podit èssiri una língua sarda uficiali si is Sardus no fuedhaus e manigiaus su sardu?
Dèu creu chi sa sustàntzia de sa língua sarda uficiali oi est innantis de dónni'àtera cosa su fuedhai in sardu, su manigiai su sardu; creu de pòdiri nàrriri chi su sardu at a èssiri língua uficiali candu e cantu e comenti dh'eus a manigiai: no dhoi podit èssiri unu innantis e unu apustis ponendi a làcana una dí iscioberada in su calendàriu, no dhoi podit èssiri unu "Innantis dha feus e dha dichiaraus uficiali" e unu "Apustis su sardu dhu manigiaus uficialmenti". De aici si podit isceti certai.
Ma is cosas si faint fendidhas! Apustis podit bènniri s'arriconnoscimentu, comenti e candu si narat Eus fatu! Sa cosa est fata!
Po cussu nau chi chinisisiat chi manigit su sardu si depit cunsiderai manigendi su sardu uficiali in su dópiu sensu de púbbricu, auténticu, veru, formali e fintzes cun valori legali.
Si ancora no dhu manígiant is Autoridadis candu funti in su ruolu de s'autoridadi, o no dhu manígiant is funtzionàrius púbbricus in su ruolu de funtzionàrius púbbricus, isperu chi siat isceti chistioni de tempus e pagu puru, poita is Sardus teneus abbisóngiu mannu de andai faci a sa normalidadi de su èssiri genti in e de su Logu.
E nau puru chi si is Autoridadis dhu fuedhant, nudha mellus de cussu donat prus visibbilidadi e importu a sa língua: cartellus e àteru de púbbricu iscritu in sardu andat bèni, ma sa faci dha depeus pònniri nosu, sa genti, e de prus puru si custa "genti" est unu amministradori!
2. Cali sardu uficiali? Su chi fuedhat sa genti!
Oi dhoi at prus de unu chi, pentzendi a una parti isceti de su chi bollit nàrriri uficiali, si pregontat cali e ita depit èssiri su sardu uficiali, tenendi presenti in sa menti prus s'italianu chi oi connosceus chi no cunsiderendi comenti funti is cosas nostas e comenti podint andai bèni.
Si nosu pentzaus a unu sardu uficiali che a s'italianu chi connosceus - língua cun séculus de manígiu púbbricu puru, de amministratzioni e de istúdiu, podeus nàrriri una língua istandardizada a puntu bonu - si bit ca seus pentzendi a una língua sarda tipu iscàtulas de supermercau chi passas cun su carrellu, pigas, ponis, pagas e dha tenis, una língua "prendere o lasciare", "o cussa o nudha", cunfetada e pronta.
Cumentzaus a biri calicuna diferéntzia cun s'italianu.
a) Sa língua sarda, po calisiollat cosa chi dha manigeus e cun calisiollat ruolu, fintzes cussu de amministratzioni, est sa língua nosta, de s'istória, de s'identidadi, de is afàrius nostus, de is cosas e chistionis nostas, est su sentidu nostu, dha portaus aintru, seus nosu etotu, e a dha tocai, calisiollat cosa chi bollaus fai, est a tocai sa genti, e bollit nàrriri innantis de totu a avalorai sa cumpeténtzia chi sa genti tenit.
b) Su sardu no est mancu sa língua de cincuanta millionis de cristianus istérrius in trexentumila chilómitrus cuadrus, ma de pagu prus de unu millioni e mesu de genti istérria in binti cuatru mila chilómitrus: cosa chi bollit nàrriri ca is diferéntzias e is dificurtadis chi podit tènniri o pònniri sa língua sarda funti de una semplicidadi aici manna chi no dhoi podit èssiri mancu assimbillu cun s'italianu.
c) Po cumprèndiri ita est sa língua sarda oi bastat a lígiri ita est s'istória de is Sardus oramai de unus cantus séculus: genti chentza de guvernu. E língua puru chentza de guvernu po totu su chi guvernu bollit nàrriri: si su sardu iat tentu guvernu no fustis innòi a fuedhai de sardu uficiali. Sa língua sarda est abarrada língua agiummai isceti populari, no est essia língua de is istitutzionis, no língua de iscola e de istúdiu. Cun custu dèu no pentzu própiu de dha fai prus populari de cantu est: isciu bèni meda cantu in totu is séculus is Sardus ant iscritu in sardu; ma no eus tentu s'isperiéntzia de afinamentu chi at fatu s'italianu ni coment'e traditzioni de iscritura e ni coment'e manígiu de su patrimóniu lessicali e fintzes coment'e língua de amministratzioni; e ancora una borta depu arregordai chi si no fiat aici no fustis mancu innòi po fuedhai de s'argumentu de oi e mancu si fiat fuedhau de is propostas chi eus postu in giru in s'idea de una vida noa de su sardu e de is Sardus.
3. Faci a sa normalidadi
Nosu depeus pònniri a fundamentu su necessàriu arriconnoscimentu de is Sardus cun is Sardus e unu sentidu de istima e arrispetu: custu depit essiri mentalidadi comuna, no cosa isceti de amministradoris! E de sa língua nosta tocat a ndi fuedhai chentza presumus e cunfusionis, ca chentza de custu calisiollat decisioni pagu arrispetosa at a èssiri un'istampu in s'àcua si no fintzes dannu.
Primu. Sa língua sarda est totu sa própiu língua, unitària e meda puru in totu su chi dha distínguit de is àteras; e totu cun sa própiu dignidadi e importu, ateretanti necessària e bona, dha depeus cunsiderai, chentza peruna distintzioni de valori ni tra sardu e sardu e ni tra Sardus e Sardus: custu no isceti, poneus, po motivus didàticus, giustus, ma po totu su chi est e depit serbiri.
Po cussu no si podit propònniri coment'e língua uficiali a manígiu de is istitutzionis una variedadi de sardu chi no fait su própiu contu de is àteras puru. Calisiollat variedadi de sardu chi pretendat de èssiri in esclusiva sardu uficiali est una cosa trota, in nudha necessària, e in nòmini de perunu motivu si podit pretèndiri chi po iscriri e fuedhai una sola variedadi de sardu uficiali si cundennint is àterus a no isciri prus su sardu, candu fortzis dhu fuedhant bèni si no mellus de chini dhu proponit.
A is Sardus si praxit tropu s'italianu ca manígiat - o aici si parit - unu fuedhu isceti in d-un'única varianti po nàrriri unu significau; e si parit una cosa istrobbosa e fintzes lègia, si fastídiat, ca in sardu (e pro abarrai in sa prov. de Aristanis) a chini narat faedhare, a chini foedhare, a chini foedhai e a chini fuedhai!
Ma, in custu, própiu pagu contu si fait de cantu siat diaderus necessàriu chi totus nerint una varianti isceti e chi cussa varianti est fintzes parti de unu microsistema chi andat paris cun àteras cosas mancai no fatzant diferéntzia de língua; pagu contu si fait de cantu in su manígiu de totu custas variantis dhoi est perfetamenti totu sa matessi língua sarda; e no bolleus própiu cumprèndiri comenti si podit lòmpiri a una semplificatzioni, postu chi siat necessària ma chi de seguru est possíbbili.
Dhoi funti cudhus chi fuedhant de "unificatzioni" de sa língua comenti e chi sa língua sarda siat… unu muntoni de línguas! Si una cosa dhoi at de unificai e regularizai cun d-una proposta definia, precisa e cumpleta est isceti s'iscritura connota, postu chi s'iscritura de su sardu no tenit una vera e própia traditzioni e postu chi is Sardus chi ant iscritu funti andaus e andant meda avatu de àteras línguas chentza fai contu de su chi régulat su sardu etotu, faint pagu contu chi sa régula po iscriri su sardu si depit agatai in su sardu.
Ma no podeus cunfúndiri s'iscritura cun sa língua, e cun s'iscusi de una fantomàtica "unificatzioni" de sa língua no si podint fai operatzionis 'chirúrgicas' de pudadura a usu e consumu de calicuna idea isbagliada: calisiollat proposta de iscritura de su sardu depit èssiri fata po andai bèni a iscriri totu su sardu, cun critérius iscientíficus, onestus e sintzillus, circaus e agataus in sa língua e no in s'arbítriu; e in cantu a sa 'pudadura' totu is línguas si pudant a solas cun su manígiu chi si ndi fait po su chi serbint a nàrriri. E sigomenti no seus ancora firmus a su tempus e a sa mentalidadi de "ipse dixit" pagu cosa narat chi calecuna proposta portit sa firma de grandus luminaris de is universidadis: candu una cosa andat mali, andat mali chinisiollat chi dh'apat cuncordada, proposta e firmada puru.
Duus. Peruna língua e perunu manígiu de una língua nascit istandard a usu de "pocket coffee": totu is línguas si addatant a nàrriri is cosas e si afinant candu e ca si manígiant, est su manígiu cantu prus mannu possíbbili chi fait su trabballu de generalizai e istabbilizai is fuedhus e is significaus, de addatamentu a una realtadi noa. Ma si nosu pentzaus chi s'istandardizatzioni si fait sétzius a fúrriu de una mesa che a su progetu de un'istrada o de una màchina seus fendi s'isbàgliu de no cunsiderai chi is necessidadis de fuedhai, poneus de unu síndigu, si connoscint fendi su síndigu, chi sa língua currispondit a un'infinidadi de situatzionis chi funti cussas chi dh'afinant, dha càmbiant, dh'addatant e dha faint èssiri língua bia. Calisiollat trabballu chi unu fatzat!
Perunu amministradori podit pentzai a sa língua comenti a calecuna cosa chi calecunu dhi preparat ca aici s'amministradori dh'aprovat e dha fait! E apu a nàrriri fintzes chi sa parti prus manna de su manígiu de una língua no est chistioni de ténnica, de léssicu ténnicu, professionísticu, ma de manígiu po is cosas e chistionis de assoluta ordinariedadi. Is amministradoris chi bollint manigiai su sardu po chistionis ténnicas e uficialis tocat chi fatzant allenamentu a fuedhai su sardu fintzes po cosas de pagu contu; su trabballu de istandardizatzioni dhu faint totu cudhus chi fuedhant e manígiant sa língua in totu is situatzionis aundi tocat a pentzai e fuedhai.
E de seguru fait diferéntzia manna si de sardu ndi ant istudiau puru e si ant imparau a connòsciri is chistionis e dificurtadis de s'iscritura, si anti provau a biri comenti is línguas diferentis narant is própiu cosas e, no úrtimu, cali est su manígiu de sa grammàtica e de sa sintassi: si ant imparau a ndi connòsciri, intzandus si ant a agatai mellus e prus segurus. Ma de língua sarda, cun calisiollat cualífica, no ndi at isciri fuedhai chini tenit si no própiu bregúngia fintzes isceti timoria de dha fuedhai ca, poneus, timit de isbagliai, de no èssiri àbbili, de no isciri comenti si narant is cosas. No est pagu su chi tocat a fai!
Personalmenti si potzu nàrriri, ca in duas furriadas de amministratzioni apu fatu s'assessori comunali, chi no est aici fàcili cun totu chi de língua sarda mi ndi interessamu de diora e no mancu po passatempus.
Est difícili ca intanti nosu Sardus, fintzes cun totu sa bona volontadi e poneus preparatzioni puru, si agataus a sètziri duus 'cuadhus': si agataus a fai is Sardus amministrendi unu bolígiu de cosas chi si ndi arruint apitzus pentzadas e ordinadas in totu un'àteru logu e àtera língua, si agataus a amministrai in parti manna cosas chi no nascint de nosu etotu e a ndi fuedhai in sardu est unu pagu comenti a navigai in d-unu mari chi no connosceus.
Provai a pentzai, intzaras, si est diaderus de agiudu a cundennai is amministradoris, o chinisiollat, e calisiollat ruolu tengat, a manigiai no su sardu chi mellus connoscint ma un'àtera variedadi isceti ca est "limba unificada" o "ufitziale" chi donat isceti s'illusioni de èssiri che a s'italianu! Cussus de sardu no ndi ant a chistionai: ant a ispetai chi dhu fuedhint àterus! Tocat a fuedhai su chi connosceus, ca est su mellus!
No est mancu chistioni de furriai in sardu su chi àtiri pentzat e narat in àtera língua: est pruscatotu chistioni de pentzai e nàrriri in sardu is cosas de e po sa realtadi nosta, pruscatotu is chi arrennesceus a fai nàsciri o pentzaus de fai nàsciri de nosu etotu.
Po cussu emu a nàrriri ca, si manígiu de sardu is amministradoris depint e bollint fai, depint intanti cumentzai de cosas fàcilis e dhus emu a invitai fintzes a no pentzai própiu a tradutzionis de peruna genia. No arrennèsciu a cumprèndiri e acetai po nisciunus chi si depant fai is cosas a duas bortas e mi pregontu poita própiu nosu Sardus, chi si una cosa no si serbit est a pèrdiri tempus e ispèndiri de prus, poita depeus nàrriri o iscriri is cosas a dópiu, duas bortas, in italianu e in sardu! Est mellus a manigiai su sardu po is cosas chi oi no dhoi at assumancus perunu óbbrigu de dhas nàrriri o iscriri in italianu puru, assinuncas eus a ingabbiai no pagu su sardu in s'italianu e pèrdiri àteru tempus puru.
Una cosa pràtiga de fai est a donai s'oportunidadi a is dipendentis e funtzionàrius de tènniri una preparatzioni in sardu fata apostadamenti; poita si andat bèni a dhu connòsciri po comenti dh'eus imparau in famíglia e in bidha, e cussa est sa primu capacidadi e fundamentu de avalorai, tocat puru chi potzaus connòsciri prus de su sardu nostu (cosa chi, mancai no a s'atenta, oi feus puru ca giraus prus de is pastoris e de is aconciacóssiu), a manera chi dhu iscipiaus lígiri totu, chi si iscipiaus obèrriri a totugantu su sardu e biri cantu totu su sardu est sa própiu língua e pagas diaderus funti is dificurtadis de superai po recuperai e avalorai totu su sardu cun totu s'arrichesa chi tenit e chi serbit, calisiollat iscioberu si fatzat.
4. Un'Ufítziu po sa língua?
A fuedhai de língua uficiali bollit nàrriri sempri fintzes sa língua a manígiu de is funtzionàrius in su ruolu e trabballu chi dhus anti postus a fai, cun sa firmesa chi pertocat a un'istitutzioni. Cosa chi cumportat de manigiai sa língua aintru e foras de s'istitutzioni in totu su chi est su raportu cun sa genti e àterus entis. In custu un'Enti depit funtzionai che una persona isceti e fintzes cun prus precisioni e firmesa. In pagus fuedhus, s'istitutzioni depit fai un'iscioberu de sardu a manígiu cosa sua e creu chi sa política linguística de sa Província dha depit fai su Cuntzillu provinciali.
Intanti, in calicuna misura e gradualidadi si depit e podit cumentzai, e un'istrutura che a s'Ufítziu de sa Limba chi istúdiit e organizit initziativas cuncretas po su personali, fatzat interventus, pongat a dispositzioni de s'Enti capacidadis prus precisas, est necessària e podit fintzes fai un'atividadi chi serbit a connòsciri totu is chistionis e totu su patrimóniu linguísticu de su territóriu: a títulu de esémpiu arregordu su glossàriu de su Guilcieri pubblicau calicun'annu fait, unu glossàriu de Làconi chi meressit pubblicau, e si ndi podint fai medas àterus pighendi is bidhas in grupu o a solas puru, e interessendi personas chi funti de is diferentis realtadis.
E primedotu su personali de s'Ufíciu de sa Língua Sarda tocat chi tengat o si fatzat una preparatzioni aprufundia e trabballit istudiendi totu is chistionis a manera chi iscípiat pònniri fundamentus a is initziativas de s'Enti. E tocat fintzes chi siat formau cun su personali cumpetenti chi mellus arrapresentat e connoscit sa língua de su territóriu poita ingunis bivit o est crésciu.
Ma mi pregontu: Cali sardu a manígiu burocràticu de sa Província? Su ch'iscínt is funtzionàrius? Unu sardu ingessau "nàscidu istandard" che unu progetu?
Istabbiliu cun assoluta craresa e firmesa chi totu su sardu depit èssiri língua uficiali de sa genti ca est totu una matessi língua, dèu creu chi sa cosa mellus, prus giusta e addata, est chi s'istitutzioni chi amministrat totu sa Sardigna iscioberit unu sardu chi prus de àterus podit rapresentai sa prospetiva de istandardizatzioni unitària, e peruna variedadi mellus de su sardu de mesania si prestat po custu: dónni'àteru iscioberu est a parangai sa "lingua tetto" a una parti e avalorat prus is diferéntzias chi istésiant chi no is elementus comunus chi prus si acostant e faint prus unidadi.
E is Províncias? Che is Comunus etotu, tocat a biri sa realtadi linguística de donniuna. Si pentzu a sa Província de Aristanis, no dhoi depit èssiri duda peruna: tocat a cunsiderai e aguantai firmu chi su sardu de totu is bidhas de su territóriu tenit su própiu valori e diritu e in intrada depit èssiri acetau totu; fatu custu, a manígiu iscritu de s'istitutzioni in essia andat bèni su campidanesu chi est de seguru sa fuedhada prus istérria.
Totu su prus, pentzendi a su ruolu de ponti chi tenit custu Logu istérriu inter campidanesu e logudoresu, e in calicuna manera torrendi a su ruolu chi at tentu su Regnu de Arborea, no iat a fai mali a manigiai in calicuna misura su sardu de mesania.
Aristanis, 19 de martzu 2005
