Presidente de su Guvernu Sardu on. Renato Soru

Assessora de sa Cultura dott.ssa Elisabetta Pilia

Consizeris regionales amigos de sa limba sarda

Lìtera de su Sòtziu Limba Sarda pro su Bilanciu  Regionale 2005

Argumentu: pistighingiu po una polìtica limbistica chi non movet, non po sos taglios ebbia.

  Perdonade: custa no est una lìtera pùbblica, est prus che àteru un’isfogu.

Cun su bilanciu nou si segant 4 miliones e mesu de euros leaos a limba, cultura e identidade.

Su Guvernu regionale at decrarau ca cheret un’identidade forte cun sa limba e nois seus seguros ca ddue at unu disinnu de fàere su chi ses promitiu.

Ma sos sèberos de custu bilanciu propiu non ddos cumprendeus e isettaus chi  Giunta e Consillu Regionale curregiant su chi ddue est de currègere.  

No ddue at de fàere cummentos meda.

Est bastante abbaidare a sos nùmeros. Chie pagat su datziu de su risanamentu de su deficit in sos tretos de s’assessorau de s’imparu pùbbricu est su mundu de sa limba, de sa cultura e de s’identidade. (Seus in d’una cumpangia manna, est beru, ma seus cunvintos ca custu tema tengiat una calisisiat prioridade).

Ma fatu istat ca, custu est su sèberu cuncretu, reale e tostau de su guvernu regionale.

Non chereus faere una simple chescia po sa cura dimagrante finantziària comente àteros sotzios o categorias. Ma seus in pistighingiu ca galu no aus cumpresu ite sa Regione chergiat fàere po sa polìtica de sa limba.

Sos taglios podent èssere un’ocasione po truncare sos isprecos, ma si segaus totu ite at a abbarrare?

            Nos pentzaus, e bos dd’aus nau, ca bastat a faere unu simple atu de obbedientzia tzivile, e aplicare sas leges regionales, nazionales e europeas. Bostu. 

            Intantu, sa Regione no at galu adeguau sa lege sua a cussa istatale, non tenet unu dipartimentu po sa limba, no tenet un ente radiutelevisivu comente sas àteras minorias, non tenet galu una limba ufitziale.

In sas iscolas s’imparu costat unu muntone de dinare e non produset e gasi in s’universidade.

Ddue iat a cherrere una “riconversione” de sos gastos, ma nde podeus foeddare?

            Segundu su chi resurtat a su Sòtziu Limba Sarda sa summa de dinare chi cun su bilantziu 2005 sa Regione nd’at a tirare dae sas leges de setore est de 4 miliones e mesu de euros: prus o mancu sa metade (carchi aconciu s’at a dèpere faere galu ma no at cambiare sa sustantzia).

In s’interis sa Cadalunya at gastau 3 miliones de euros solu po una campagna pubblicitaria in favore a sa limba de minoria e s’Euskadi 3 miliones e 600 mila euros solu po sos medios massivo in limba basca.

            No est pagu su tagliu a sa limba. Antzis est meda, poite giai su tantu de dinare investiu fut nudda a parre nostru.

Sos taglios chi sa Giunta at propostu (e como su Consillu Regionale depet detzìdere) foeddant a sa sola. Is prus bascios sunt cussos po is progetos iscolàsticos (-16,6 %) e is ainas didaticas (-14,2%) in limba. E mancu male.

            Su fatu est ca como sunt finantziaos totu a  is duas cun d’unu totale de 850.000 euros po totu sas iscolas sardas : ma ite si podet fàere cun custa cifra? Non certu su bilinguismu in sas iscolas.

            Is cosas no andant mengius in s’universidade in ube sunt truncaos is master de limba (- 54%) e is bussas de istudiu po is giovanos laureaos (-60%). Su tagliu prus mannu pertocat a sos progetos in limba in sos medios massivos (tv, giornales, radios e internet) in ube si colat dae 750 milla euros a 100 milla ebbia (-81%).

            Sa limba in s’amministratzione pùbbrica podet sighire a chircare su logu suo, ma non certu po minescimentu de sa Regione. S’Istadu, cun sa lege 482/99, at istantziadu 1 milione e 600 milla euros po is isportellos limbìsticos chi sunt cumentzando a s’abberrere unu pagu in totue.

S’est nau ca sa Rezione devet risparmiare su dinare suo e impreare menzus su dinare de s’Istadu e cussu de s’Europa.. Zustu e tando proite sa Rezione non dimandat su chi li pertocat dae s’Istadu chin sa leze 482/99 (ite fine at fatu su prozetu pro s’annu 2004?) e tando proite non si intregat unu POR a sa limba?

Pensadebi bene, sa Limba nostra est tutelada puru dae unu trattadu internazionale, addùiu in sa sea de su Cunsizu de Europa, comente sa carta europea de sas limbas de minoria e cale menzus modu de investire su dinare de s’Europa? No nos paret chi bi siat galu sa carta europea de sa musica jazz o de sos ispettaculos in pratza pro s’incumintzu e s’annu o de sas cursas de macchinas !!!

Proite si seberat s’ispetàculu assistidu cun s’illusione e s’inditu faddìu chi sos turistas engiant a inoghe po iscurtare mùsica furistera?

            S’artìculu 13 de sa L. 26/97 (comunes e sotzios) est truncau de su 50 po chentu, sa Die de sa Sardigna de s’80. Sa cosa non cambiat meda po is interventos po sos editores, sos grupos de mùsica sarda, sas fieras de sos libros e àteros contributos po limba, cultura e identidade.

            In totu 4 miliones e mesu de euro suspìos a fortza dae unu corpus chi est giai “anèmicu” meda.  

  Calencunu at a nàrrere ca totu custu est netzessariu po risanare e pagare is depidos.

Ma tando poite a su Teatru Lìricu de Casteddu (po faere un’ùnicu esempru) si lassant deghe miliones de euros chene mancu los toccare? Ite nos rappresentat? Ite arratza de cultura de identidade est? E s’Universidade chi pigat 6 milliones de euros sèguros? Ma po fàere ite? No est pagada dae s’Istadu ? Ma solu sos ateneos e sos entes de s’Istadu podent fàere cultura in Sardigna comente fut in antis de su 1968?

            Dogni limba de minoria, sigomente est comente unu pipiu in mesu a gigantes, depet èssere agiudada cun d’unu mercau pùbbricu fintzas a cando no ismanniat a sa sola.

A segare como sa lege 26, chi est andada a regime de pagu tempus e mancu totu, est a giare unu corpu mannu a totu sa chistione de sa limba.

Prus e prus si mancat un’istrategia, unu pianu de polìtica limbistica.

            Teneus una bidea de èssere responsabiles e de non faere una chescia ebbia.

Aus cumprendiu ca custa de sos taglios podet èssere un’ocasione po torrare a mòvere.

Su Guvernu regionale at decrarau ca cheret un’identidade forte cun sa limba e nois seus seguros ca ddue at unu disinnu, unu progetu, un’idea de fàere su chi ses promitiu. Ma sos sèberos de custu bilantziu propiu non ddos cumprendeus e isettaus chi su Presidente e su Consillu Regionale curregiant su chi ddue est de currègere.

 Saludos e a nos biere sanos

Casteddu, su 10 de freargiu 2005

Su Consillu de su Sòtziu Limba Sarda

Antoni Carai

Peppe Corongiu

Micheli Ladu

Roberto Tola

Zuseppe Molinu

Mauritziu Marras

Simona Corongiu

Daniela Sanna

Debora Steri

Efes Mereu

Sperandio Moi