23/02/2005 Addia (Condaghes), sa presentada de Casteddu
Unu trabagliu letterariu nou
de Daniela Sanna
Chenabura colada, a sas chimbe e mesu de su sero, in su Palatu de su Visurè in Cagliari, ant aparitzadu sa presentascione de su lìbberu de sa domo de imprenta Condaghes, Addìa, iscritu a bàtoro manos dae Paola Alcioni e Antonimaria Pala.
At ghiadu sas relatas Dante Olianas, appassionadu e istudiosu de limba e de cultura sarda, chi, faeddende in campidanesu, at fatu sa presentascione de sos relatores intervennidos e de sos autores. Lis at fatu meda cumplimentos pro un’opera leteraria de importu meda pro sa Sardigna e sos sardos, iscrita dae duos artistas amantiosos meda de sa limba issoro.
Est bessiu a campu comente Paula Alcioni, de Cagliari, est arrivida a iscriere in sardu mancari no esseret de materlimba. Ma cun sa passione e tribagliu est resessida a l’imparare e a l’iscriere bene meda puru.
A s'àtera ala bi fit Antonimaria Pala, de Torpè, materlimba sarda, poeta, e issu puru appassionadu de sa cultura sua. At faeddadu a su pubblicu numerosu invitende totu sos sardos a faeddare in sa limba issoro, e nelzende a chie l’ischit faeddare bene, de no leare in giru chie l’ischit faeddare pagu, pruite calchi ‘olta est custu unu de sos motivos chi frimmant chie diat chèrrere a lu faeddare ma timet a faghere figura mala cun sos àteros.
Prof. Mauritziu Virdis, mastru de limbistica sarda in sa facultade de Lìteras de Casteddu, at nadu de sa bellesa de custu romanzu. Pazinas de sentidos mannos e capassas de daere a su letore s’idea de su mamentu istòricu inue est ambientadu s'iscritu, e su gosu de cumpreèndere comente sunt sos protagonistas in sas intragnas issoro.
S’istoria mudat meda ‘oltas e chie lezet no si coloviat mai. Est ambientada in su millechimbichentotrintasette, in sos tempos de su seberu - e s’impositzione - de sa Cheja de proibbire sa limba sarda.
Sos protagonistas sunt Addìa e Nenaldu.
Issa, de origine Basca, est una fèmina sola e abbandonada in terra de Sardigna dae unu maridu ispagnolu chi no at mai connòschidu, e chi l’at cojuada pro procura, chena l’aere mai bida, pro aere su tìtulu nobiliare. E s'àteru protagonista, Nenaldu, chi cantat in unu coro de Cheja, at aere importu meda in totu su contu.
Virdis, comente sos ateros relatores narat de sa dificultade, in unu primu mamentu, pro sa letura de custu libbèru, pruite si intreverant campidanesu e logudoresu istrintos, cun unu limbazu “cultu”, “ricercato”, e “raffinato” meda, e difitzile de cumprendere chena unu ditzionariu bonu. Propriu s’intreveru de su campidanesu e logudoresu faghet de Addìa unu rumanzu nou e originale - narat Virdis - ma custu no est tottu, b’est sa collocatzione in unu particulare mamentu istòricu, e b’est fintzas sa vena poetica de sos artistas (totu e duas iscrient poesias puru e ant partetzipadu, d’onzunu pro contu sua a meda premios), chi daet a su liberu musicalidade.
De mùsica bera e propria at faeddadu s’etnomusicòlogu Macchiarella, chi at marcadu su fatu de no essere sardu ma appassionadu meda de limba e cultura sarda. “Aia chelfidu faddare in sardu” at nadu s’istudiosu “ma non è il caso”, at sighidu pretzisende chi in sos ambientes de coros a tenores calchi ‘olta bi proaiat puru. At ispiegadu de aere proadu a lezere Addìa apende meda dificultades, ma li est piaghidu s’esperimentu de s’unione de duos dialetos in su mantessi romanzu. In pius at mentovadu s’importantzia de sa limba in sa cultura sarda chi, at nadu, cun tzertas paraulas espressat cuntzetos chi in ateras limbas no si podent nàrrere. E at fattu s’esempiu de “pesare sa oche” chi est differente, at nadu, de “attacca con sa oche”.
Fattende riferimentu propriu a s’ambiente de sos coros a tenores chi in su libbèru sunt descrittos bene meda dae Antoni Maria Pala (issu puru at cantadu in su coru de Torpè), Macchiarella at faeddadu de sa fatzilesa chi in Sardigna aiant apidu a si nche difondere sos coros e cantigos gregorianos, a cuncordu, o tenores chi sa Cheja, posca de su conciliu de Trento, aiat impitadu pro difondere sa religione in tota s’Italia. Infatis, at ispiegadu Macchiarella, in Sardigna a diferentzia de ateras Rezones, sos coros a tenores bi fint giài, e gai est istadu fatzile a sighire in sa Cheja puru.
Sos duos autores ant legidu unu branu d’onzunu e, est piachida meda s’interpretatzione de Paula Alcioni chi at resadu “comente si fit istada un’attrice” at nadu Dante Olianas fattendele cumplimentos meda. S’autrice at respostu “chi resessiat a interpretare bene “Addìa” pruite li eniat deretta dae su coro”.
Sa presentada l'ant alligrada cun Su Concordu a Launeddas chi at sonadu branos classicos de sa musica sarda, dae “A ninnia” a “su ballu cabillu” e “is goccius campidanesus”.
A sa fine sa paraula a su publicu. Sunt intervennidos Mariu Puddu, chi at fattu sos cumplimentos e unu innu a sa sardidade e a sa limba, Franziscu Cheratzu, unu de sos sotzios de sa Condaghes, sa domo editora. Propiu a isse Virdis l'at giamadu “unu maccu”, pruite est unu pioniere de sos libbèros iscritos in sardu, fintzas cun tota sas dificultade de custos annos inue, at nadu Cheratzu “si preferit a promovere sos libbèros in italianu, e sas televisiones e sos zornales rezonales non s’interessanant de autores chi iscrient in sardu e de limba sarda in generale”.
Fint presentes e sunt intervennidos Chicco Frongia de su Partidu sardu d’atzione chi at nadu chi “s’incontru in cussa sala de su Consizu provintziale fit istadu su pius interessante de sos ultimos tempos” sende issu cunsizeri de sa provintzia de Cagliari, e un’ateru rappresentante de su partidu sardu chi at nadu “chi fit ora de l’accabare cun s’impitu de su sardu pro sas cosas antigas ebbia” e ancora, torrende in custa dies dae un aboju cun ateros rapresentantes de minorantzias limbisticas, at nadu “chi sos sardos beros, a fora dae sa Sardigna fint leados meda in cunsideru, ma torrados in terra nostra los leaiant comente "gentixedda”.
Tando, in congruos, paret chi balet sa pena de lèzere Addìa, unu romanzu bellu, ambientadu in Sardigna, e iscrittu cun tota sa limba sarda, de subra e de giosso, pro faghere intendere totu sos sardos in domo issoro e unidos.
